Sistemul de aer condiționat vechi de 123 de ani, făcut din cărămidă și fier, care încă mai funcționează și azi: „Nu scoate un sunet”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe fondul încălzirii globale și al creșterii frecvenței valurilor de căldură extremă, aerul condiționat a devenit un element esențial pentru sănătatea publică, capabil să facă diferența între viață și moarte. Totuși, această tehnologie vitală vine cu un cost considerabil pentru mediu, așa cum informează BBC.
Cuprins:
O invenție revoluționară cu impact istoric
În anul 1903, Spitalul Royal Victoria din Belfast, Irlanda de Nord, devenea una dintre primele clădiri publice din lume dotate cu aer condiționat mecanic. Sistemul, construit din cărămidă și fier, folosea un ventilator masiv pentru a trage aerul prin frânghii din fibră de cocos umezite, răcind astfel saloanele spitalului. „Uimitor, nu-i așa?”, se întreabă Alan Luney, ofițer superior cu proprietăți la spital. „După atâția ani, poți învârti asta. Adică, nu scoate niciun zgomot.”
Scopul acestei inovații era unul clar: îmbunătățirea recuperării pacienților și salvarea de vieți, mai ales într-o perioadă în care poluarea și mortalitatea infantilă erau la cote alarmante. Sistemul a permis menținerea unei temperaturi interioare confortabile de 18°C, în contrast cu cele 26°C de afară.
Aer condiționat: o necesitate în era schimbărilor climatice
Creșterea temperaturilor globale a transformat aerul condiționat într-o măsură de urgență pentru protejarea sănătății publice. Potrivit unui studiu, aerul condiționat previne anual aproximativ 195.000 de decese la nivel global în rândul persoanelor trecute de 65 de ani. „Răcirea este cea mai importantă abordare pentru reducerea riscurilor pentru sănătate asociate cu căldura – și adesea ceea ce este necesar este aerul condiționat sau răcirea activă”, explică David Eisenman, cercetător în domeniul sănătății la Universitatea din California, Los Angeles.
În spitale, impactul este și mai mare: riscul de deces al pacienților poate fi redus cu până la 40% în timpul valurilor de căldură extremă. Totuși, defecțiunile sistemelor de răcire sunt considerate „incidente critice” în astfel de situații, subliniind importanța unui sistem funcțional de aer condiționat.
Lecții din trecut: Valul de căldură din 2003
Un exemplu cutremurător al impactului căldurii extreme este valul de căldură din Europa, din 2003, care a provocat peste 20.000 de decese, inclusiv în spitale nepregătite. „Îmi amintesc foarte bine de valul de căldură din 2003. Fiecare zi era foarte grea”, povestește Benoît Misset, fost medic de terapie intensivă la Fundația Spitalului Saint-Joseph din Paris. Studiile ulterioare au arătat că pacienții tratați în unități fără aer condiționat aveau un risc de deces cu 76% mai mare.
Inițiative moderne pentru spații publice răcoroase
Orașele din întreaga lume adoptă măsuri pentru a combate efectele temperaturilor extreme. De exemplu, în Jodhpur, India, o stație publică de răcire inaugurată în 2024 utilizează metode tradiționale de răcire cu panouri din iarbă khus și ventilatoare alimentate cu energie solară, reducând temperatura interioară cu până la 12°C. „A fost utilizată activ de la inaugurarea sa”, afirmă Prima Madan, directoarea departamentului de răcire și rezistență climatică de la Consiliul de Apărare a Resurselor Naturale.
În Europa, Spania a lansat un program național de adăposturi climatice, oferind spații publice răcoroase dotate cu aer condiționat, apă potabilă și locuri de odihnă. În Londra, o hartă interactivă indică locațiile răcoroase, inclusiv biblioteci, muzee și biserici, iar inițiative similare sunt în curs de dezvoltare în alte orașe europene.
Un viitor în umbra costurilor de mediu
Deși aerul condiționat salvează vieți, impactul său asupra mediului rămâne o provocare majoră. Potrivit datelor, sistemele de aer condiționat consumă 7% din energia electrică mondială și contribuie cu 2,7% la emisiile globale de CO2. În plus, agenții frigorifici folosiți sunt extrem de nocivi pentru climă. Catherine Noakes, inginer de mediu la Universitatea din Leeds, avertizează: „Am depășit posibilitatea de a face totul pasiv, mai ales în orașe. Când este foarte, foarte cald afară, este o provocare.”
În spitale, însă, cererea pentru aer condiționat crește rapid, mai ales în fața valurilor de căldură din ce în ce mai intense. În Franța, guvernul a alocat 100 de milioane de euro pentru achiziționarea a 30.000 de unități de aer condiționat pentru spitale, în timp ce un raport din mai 2026 al Comitetului pentru Schimbările Climatice avertizează că Anglia și Țara Galilor vor avea nevoie de finanțare anuală de 144 de milioane de lire sterline pentru răcirea unităților sanitare.
Chiar și astăzi, Spitalul Royal Victoria din Belfast nu este complet echipat cu aer condiționat modern, fiind considerat „prea scump” de Nigel Keery, șeful operațiunilor imobiliare de la Belfast Health and Social Care Trust. Cu toate acestea, sistemul său original, păstrat ca o relicvă funcțională, amintește de începuturile și importanța crucială a tehnologiei de răcire în protejarea sănătății publice. „L-am menținut în funcțiune ca ingineri. Era într-un colț uitat”, spune Keery.
