Țările balcanice, în topul celor mai multe ore de muncă

În Uniunea Europeană, Grecia conduce clasamentul cu 39,6 ore lucrate săptămânal, urmată de Bulgaria (38,7 ore) și țări precum Macedonia de Nord (39,5 ore). Dacă includem și state din afara UE, precum Turcia, media săptămânală ajunge la un record de 42,4 ore. Alte țări din Balcani, cum ar fi Bosnia și Herțegovina (40,9 ore) și Serbia (40,6 ore), depășesc de asemenea pragul de 40 de ore săptămânal.

Profesorul David Spencer de la Universitatea din Leeds a explicat că lucrătorii nu aleg, de obicei, numărul de ore lucrate, ci acestea sunt dictate de normele impuse de angajatori. „Productivitatea mai scăzută ar putea explica numărul mai mare de ore de lucru din aceste țări, precum și lipsa de putere a lucrătorilor”, a declarat el pentru Euronews Business.

Olanda, exemplu de program scurt de muncă

La polul opus, Olanda se distinge ca țara cu cea mai scurtă săptămână de lucru din Europa, cu doar 31,9 ore. Aproape 43% dintre angajați lucrează cu fracțiune de normă, un procent mult mai mare decât în alte state europene. „Olanda a trecut la o creștere a numărului de ore de lucru cu fracțiune de normă, ceea ce a contribuit la reducerea săptămânii medii de lucru”, a declarat Jorge Cabrita, manager senior de cercetare la Eurofound. Totuși, pentru cei cu normă întreagă, programul săptămânal rămâne apropiat de 40 de ore.

Germania, Norvegia și Danemarca urmează exemplul olandez, cu o medie de 33,9 ore lucrate pe săptămână. În aceste țări, ziua medie de lucru este de sub șapte ore, dacă luăm în calcul o săptămână de lucru de cinci zile.

Diferențe între marile economii ale UE

Germania înregistrează cea mai scurtă săptămână de lucru dintre cele mai mari economii europene, cu 33,9 ore. Comparativ, lucrătorii din Franța muncesc 35,6 ore săptămânal, iar cei din Italia și Spania peste 36 de ore, ambele țări depășind media europeană. Potrivit lui Spencer, „programul de lucru mai scurt din Germania reflectă parțial puterea sindicatelor și efectul pozitiv al negocierilor colective”.

În Europa Centrală și de Est, orele de lucru sunt mai lungi. Polonia (38,7 ore), România (38,2 ore) și Ungaria (37,4 ore) sunt exemple relevante, în timp ce Suedia (35,4 ore) și Irlanda (35,1 ore) se apropie de media UE.

Factori care influențează diferențele

Regimurile de negociere colectivă, structura economică și proporția muncii cu fracțiune de normă sunt printre principalii factori care influențează aceste variații. „Țările unde sindicatele joacă un rol mai important tind să aibă un program de lucru mai scurt și mai puține ore suplimentare”, a explicat Cabrita. În plus, angajații cu fracțiune de normă contribuie la reducerea mediei naționale de ore lucrate.

Lucrătorii independenți, care au o mai mare autonomie asupra programului lor, tind să lucreze mai multe ore decât angajații. În același timp, structura economică a fiecărei țări joacă un rol-cheie: industriile diferă semnificativ în ceea ce privește cerințele de timp alocate muncii.

Conform Eurostat, muncitorii din agricultură, silvicultură și pescuit au cele mai lungi săptămâni de lucru, cu o medie de 42 de ore. Managerii și personalul militar urmează cu 40,6 ore, respectiv 39,4 ore. La polul opus, lucrătorii din ocupații elementare lucrează doar 31,8 ore săptămânal, iar cei din servicii și vânzări au un program mediu de 34,5 ore.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.