Tehnologia care îndreaptă vieți, dar costă o avere. Poveștile tinerilor care au învins scolioza datorită chirurgiei robotice și realitatea dură din spitalele din România

Ilinca, operată pe coloana vertebrală la 16 ani. Pasiunea ei pentru echitație, salvată de 18 șuruburi de titan

Ilinca Pintilie a fost diagnosticată cu o scolioză idiopatică juvenilă, o afecțiune cu cauze genetice, care nu apare din cauza posturii sau a obiceiurilor proaste. Timp de ani de zile a trecut prin calvarul diagnosticelor și al kinetoterapiei. Când a primit indicația de operație, adolescentî fiind la vremea aceea s-a speriat cumplit. „Inițial nu am vrut să accept ideea de operație pentru că mi se părea destul de catastrofic să trec printr-un asemenea proces”, povestește tânăra.

Pentru că boala a avansat rapid (cu aproape 20 de grade în doar șase luni), afecțiunea devenise o urgență medicală majoră. Când curburile depășesc pragul critic de 40–50 de grade cu progresie rapidă, ele afectează nu doar postura, ci și capacitatea respiratorie. „Aveam capacitate pulmonară 60%, ceea ce era un impediment major”, își amintește ea.

Tânăra a povestit pentru Libertatea despre pasiunea pentru călărie și problemele de dinainte de operație. „…Făceam echitație, am făcut mai multe discipline, am făcut dresaj, sărituri peste obstacole și o practicam foarte des, foarte intens, multe ore pe zi. La nivel de dresaj, calul trebuie să fie sub un control foarte fix pe care eu nu-l aveam asupra lui, fiindcă postura mea pe cal era una greșită care nu m-a ajutat să coordonez aceste mișcări.”

La vârsta de 16 ani, chiar de Ziua Copilului, pe 1 iunie 2022, Ilinca a fost operată la Spitalul Monza prin intervenții complexe de chirurgie robotică spinală cu ajutorul tehnologiei Mazor X de către dr. Alexandru Thiery, medic primar ortopedie și traumatologie (ortopedie pediatrică). În spate i-au fost montate 18 șuruburi și două tije din crom-cobalt. Tehnologia robotică i-a asigurat o recuperare extrem de rapidă. La șase luni de la operație s-a urcat din nou în șa, iar performanțele ei s-au îmbunătățit radical. Astăzi schiază și călărește mult mai bine, fără nicio problemă la aeroport, deoarece implanturile sunt din titan și nu declanșează alarmele.

„Am avut indicația să aștept șase luni după operație și pentru mine a fost foarte greu să mă desprind de sport timp de șase luni. Deși am putut să merg să văd calul, mi-am vizitat prietenii și antrenorii, a fost greu să aștept șase luni. Rezultatul a fost unul foarte bun și mi-a îmbunătățit foarte mult performanța în sport,” a mărturisit Ilinca Pintilie.

De la pacient la medic rezident anestezist: Povestea lui Matei

O experiență la fel de profundă a avut și Matei, un tânăr care acum are 27 de ani și este medic rezident pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI). Scolioza lui congenitală era cunoscută din naștere și a început să-i provoace dureri mari de la 12 ani. Vestea operației a venit în anul 5 de facultate, când avea 23-24 de ani, și l-a dărâmat emoțional: „A fost o frică foarte mare […], nu știam dacă după operație o să am mobilitatea necesară ca să pot gestiona pacienții intra-operator”.

S-a prezentat inițial la dr. Mihai Adrian Cristescu, medic primar neurochirurgie, la Spitalul Monza, care i-a calmat fricile legate de rezistența și mobilitatea coloanei. Ulterior, el a fost operat cu ajutorul aceleiași tehnologii robotice. Sistemul modern i-a permis să se ridice în picioare chiar a doua zi post-operator. Astăzi profesează exact acolo unde a visat și le transmite pacienților un mesaj plin de speranță: „cu tehnologia pe care o avem în momentul de față este o operație destul de sigură”.

Scanarea în timp real elimină riscurile de paralizie

În mod normal, în operațiile clasice, medicii erau nevoiți să se bazeze doar pe ochiul liber, pe experiența lor și pe foarte multe radiografii făcute chiar în timpul intervenției. Asta însemna că atât copilul de pe masă, cât și doctorii primeau o doză foarte mare de radiații, iar operația era mult mai grea și mai riscantă.

Acum, cu ajutorul tehnologiei, lucrurile s-au schimbat complet. Robotul îi arată medicului o imagine 3D (în trei dimensiuni) perfectă a spatelui pacientului și îl ghidează la milimetru ca un GPS, făcând operația extrem de sigură. Specialiștii scanează spatele copilului chiar pe masa de operație ca să fie 100% siguri că totul a ieșit perfect

„Ne asigurăm de precizia implanturilor, așa că nu există chirurgie de revizie și nu mai treci pacientul printr-o intervenție, pentru că la controale post-operatorii constați că anumite implanturi au o poziție suboptimală”, detaliază dr. Mihai Cristescu.

Traseul unui șurub într-o vertebră este o chestiune de viață și de moarte, trecând pe lângă măduva spinării, nervi, plămâni și vase vitale. „În cazurile severe, diferența de câțiva milimetri poate avea un impact major asupra siguranței neurologice și a stabilității coloanei”, subliniază dr. Alexandru Thiery.

Pentru a gestiona aceste riscuri, la Spitalul Monza se folosește o întreagă echipă multidisciplinară supraspecializată: doi chirurgi ortopezi, un neurochirurg, un inginer biomedical dedicat platformei robotice, un medic neurolog supraspecializat în neurofiziologie pentru neuromonitorizare intraoperatorie și, în cazurile extrem de complexe, chiar și un chirurg cardiovascular.

O premieră mondială în România: Cel mai mic copil operat pe coloana vertebrală cu robotul

Dr. Alexandru Thiery are la activ 1.500 de scolioze operate, deținând și un record mondial uluitor: cel mai mic copil operat robotic pe coloană în întreaga lume avea doar 1 an și 8 luni (20 de luni).  Monza este, de altfel, singurul spital din România care deține acest sistem robotic, numărându-se printre centrele private cu cea mai mare experiență în chirurgia spinală complexă din Europa. A fost certificat drept Centru Regional de Training Mazor, dr. Thiery și dr. Cristescu formând alte echipe de chirurgi din regiune.

Operații de 20.000 de euro: Statul plătește doar patul, nu și robotul

Performanța de nivel mondial vine însă cu o barieră financiară uriașă. Dr. Alexandru Thiery a explicat clar cum funcționează lucrurile în țara noastră: o astfel de operație costă în jur de 20.000 de euro, iar realitatea dureroasă este că statul român nu decontează chirurgia robotică la privat, ci acoperă exclusiv costurile legate de spitalizare. Restul sumei mari, care reprezintă tehnologia de vârf și materialele de înaltă precizie, cade integral în sarcina părinților.

În cazul Ilincăi, costurile totale au ajuns la 15.000 de euro, în timp ce Matei a avut nevoie de aproximativ 20.000 de euro. Ambii recunosc că au fost norocoși că au avut sprijinul familiilor. Din păcate, la stat această tehnologie nu există. Ilinca menționează că a auzit de cazurile de la stat, unde chiar dr. Thiery a profesat în trecut, la Spitalul „Grigore Alexandrescu”: „Pe lângă că nu exista această tehnologie cu robotul Mazor, erau foarte multe complicații”.

Dr. Thiery, plecat din sistemul public de 9 ani, reiterează faptul că dotarea spitalelor publice cu o astfel de aparatură este o decizie strict politică: „Ține foarte mult de politica de sănătate pe care o are fiecare țară. Depinde de ce ne dorim. De la banii pe care îi avem în sistemul de sănătate, ne dorim să tratăm cazuri punctuale foarte dificile și foarte scumpe sau ne dorim să tratăm un număr mare de pacienți? Asta este o decizie politică”, afirmă dr. Alexandru Thiery.

Medicul pledează pentru principiul ca „banul să urmeze asiguratul”, așa cum funcționează lucrurile în Belgia, pentru ca pacienții să poată beneficia de decontarea integrală a tehnologiei și în clinicile private. În prezent, mulți copii români fără posibilități financiare sunt nevoiți să recurgă la formularul S2 pentru a se opera în străinătate, statul român ajungând să plătească sume uriașe peste hotare în loc să susțină clinicile de excelență de acasă.

Întrebat de Libertatea dacă a avut mai multe cazuri care și-ar fi dorit să fie operate la spitalul privat, dar nu au avut posibilități financiare, dr. Alexandru Thiery a recunoscut: ,,Da, da, se întâmplă din păcate destul de frecvent. Pentru ei soluția este să recurgă la formularul S2 și să meargă în alte părți ale lumii. Se efectuează intervenții pentru diformități ale copiilor și ale adulților în spitalele de stat, dar ele nu sunt susținute de tehnologia care ne stă alături aici. Mi-aș fi dorit să se întâmple acest lucru la același nivel și în spitalele de stat.”

Atât medicii, cât și foștii pacienți trag un semnal de alarmă. Ilinca subliniază: „În ultimul deceniu numărul de scolioze idiopatice la copii a crescut foarte, foarte mult. Această chirurgie robotică, deși nu este decontată de casa de asigurări, ar trebui, pentru că este un standard de care este nevoie în îngrijirea acestor copii și în îngrijirea acestei boli.”

Sistemul de operare a robotului Mazor X are o acurateţe de aproape sută la sută, micile erori care pot apărea putând fi doar cele umane, susțin medicii ieșeni, cei care în 2019 la Spitalul Clinic de Urgenţă ”Prof. Dr. N. Oblu” au făcut prima operație cu cel mai performant robot de neurochirurgie.

Scolioza este o  curbură (deviație) laterală a coloanei, care apare cel mai frecvent la copii, în timpul perioadei de creștere chiar înainte de pubertate. În general, nu se știe cu exactitate ce produce scolioza, însă uneori este provocată de anumite boli precum paralizie cerebrală sau distrofia musculară.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE