Tradiții de Crăciun vechi de sute de ani: cum se pregătesc românii pentru colindat (PUBLICITATE)

Dacă unele dintre tradiții sunt specifice țării noastre, altele sunt împrumutate, cum ar fi bradul de Crăciun, care provine de la germani.

În schimb, obiceiul de a merge la colindat se practică în România din cele mai vechi timpuri, de pe vremea când doar flăcăii se organizau în cete și porneau la urat. Indiferent de vremea de afară, ei mergeau să vestească Nașterea Domnului. Își făceau drum prin nămeți – fără să aibă la dispoziție mijloacele moderne de deszăpezire, cum ar fi freza de zapada sau plugul – și umblau din casă în casă, primind colaci, mere și nuci. 

În România, tradițiile și obiceiurile din preajma sărbătorilor de iarnă diferă de la o regiune la 

alta. De exemplu, există zone ale țării unde copiii merg la colindat îmbrăcați în port popular, dar sunt și localități unde tinerii se deghizează în fel și fel de personaje, cum ar fi „Oleleii“ și „Moșoii“. 

Dobrogea

În Dobrogea, costumele joacă un rol important când se merge la colindat. În această zonă, flăcăii se strâng în cete și merg să colinde cu „Struțul“, care este varianta locală a „Caprei“. Costumația este făcută din lână și stuf. 

Tot în Dobrogea, în zona munților Măcin, în cete există un „Oleleu“, personaj care are origine păgână, dar care este conducătorul și apărătorul grupului. Se spune că „Oleleul“ alungă duhurile rele. El  poartă un cojoc din piele de oaie împodobit cu beteală și o mască pe față. Misiunea sa este să intre cât mai bine în pielea personajului, astfel încât familiile pe care le colindă să nu-l identifice. Când două cete cu „Olelei“ se întâlnesc, liderii grupului încearcă să-și afirme superioritatea. 

Oltenia 

Copiii care merg la colindat în Oltenia poartă numele de „pițărăi“. Potrivit tradiției, ei sunt purtători de noroc și fericire și, odată intrați într-o gospodărie să colinde, scormonesc focul din vatră cu bețe pe care le poartă cu ei. În această zonă a țării, cei care încă mai respectă tradițiile din străbuni se îmbracă în costume populare tradiționale

Transilvania

Ajunul Crăciunului este momentul în care colindătorii din satele maramureșene pornesc la colindat. În această zonă a țării se evidențiază „Jocul Moșilor“, despre care se crede că provine din ceremoniile străvechi de cinstire a morților. Acesta este unul dintre cele mai vechi jocuri și se dansează în casele în care sunt fete de măritat. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 20 de ani se costumează astfel încât să sugereze prezența strămoșilor. Poartă măști din lemn, piei de animale și, la fel ca în cazul „Oleleilor“, ei nu trebuie să fie recunoscuți de gazde.

Banat

În vestul țării, cei mai cunoscuți colindători sunt dubașii. Ei se îmbracă în costume tradiționale și, cuplați în cete de câte 20, merg pe la casele oamenilor, colindând în ritmul dubelor – tobe de mici dimensiuni realizate de meșteri locali. Dubașii pot fi însoțiți de tineri care cântă la diferite alte instrumente muzicale, precum și de flăcăi care cunosc jocuri populare, cum ar fi „Capra“ și „Dansul călușarului“. Sunt răsplătiți cu țuică fiartă, covrigi, nuci și bani.

Moldova 

În această zonă a țării, colindatul se numără printre cele mai vechi tradiții și încă se respectă în majoritatea satelor și orașelor. Tinerii care merg la colindat se îmbracă în costume populare, precum și în unele specifice, pentru a întruchipa „Capra“ sau „Ursul“. Traseul este stabilit înainte de a porni la drum, astfel încât toate casele să fie colindate.

Sursă foto: Gabriel Petrescu/ Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE