Ce este trombembolismul pulmonar, noul diagnostic al lui Mircea Lucescu. Poate pune viața în pericol
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Medicii de la Spitalul Universitar de Urgență București au revenit astăzi cu precizări legate de starea fostului selecționer Mircea Lucescu, căruia în urma unei investigații CT complexe, i-au găsit focare de trombembolism pulmonar (TEP) și multiple semne de accidente vasculare ischemice cerebrale. TEP este o afecțiune care poate pune viața în pericol, potrivit Societății Române de Cardiologie.
Cuprins:
Update 7 aprilie, 20:59 - Din păcate, Mircea Lucescu a murit în această seară, după ce corpul a pierdut lupta cu boala.
Cum se pune diagnosticul de Trombembolism Pulmonar (TEP)
Trombembolismul pulmonar este o afecțiune medicală gravă, care apare atunci când un cheag de sânge (tromb) migrează din circulația venoasă și blochează arterele pulmonare. Această obstrucție împiedică fluxul normal de sânge către plămâni, privând organele de oxigenul necesar. Conform Societății Române de Cardiologie, diagnosticul de trombembolism pulmonar se stabilește pe baza unor teste complexe. Este nevoie de analize de sânge, ecografie cardiacă și tomografie computerizată. Potrivit Monza Ares, testele imagistice utilizate pentru confirmarea diagnosticului includ:
- Ecografia de membre inferioare: Aceasta este folosită pentru a detecta prezența trombilor în sistemul venos profund.
- CT-ul toracic: Un tomograf computerizat poate identifica cheagurile de sânge în arterele pulmonare.
- Angiografia pulmonară: Considerată metoda de referință, această investigație invazivă implică introducerea unui cateter printr-o venă, până la vasele pulmonare, și injectarea unui agent de contrast pentru a vizualiza obstrucția.
Diagnosticul diferențial este esențial pentru a distinge tromboembolismul pulmonar de alte afecțiuni cu simptome similare, cum ar fi sindroamele coronariene acute, pericardita acută, insuficiența cardiacă congestivă și edemul pulmonar.
Simptomele TEP și cauzele declanșatoare
Conform medicilor, simptomele pot varia, dar cele mai frecvente sunt:
- Dispneea: Dificultate severă de a respira, instalată brusc.
- Junghiul toracic: Durere intensă care se agravează la inspirație profundă.
- Tahicardia și cianoza: Creșterea ritmului cardiac și colorarea albăstruie a pielii din cauza lipsei de oxigen.
Principala cauză este tromboza venoasă profundă (cheaguri formate de obicei la nivelul picioarelor), favorizată de imobilizarea prelungită la pat, intervenții chirurgicale recente sau călătorii lungi.
Protocolul de tratament în TEP
Tratamentul depinde de gravitatea blocajului și necesită internare obligatorie sub supraveghere.
- Anticoagulantele: Toți pacienții primesc acest tratament pentru a opri creșterea cheagului.
- Tromboliza: În cazurile masive care pun viața în pericol (cum este situația focarelor multiple), se poate indica tratament trombolitic pentru dizolvarea cheagului.
- Intervenții avansate: Centre specializate precum ARES Monza pot utiliza tehnici minim invazive pentru îndepărtarea mecanică a trombilor.
Prevenția TEP: Cum ne protejăm?
Pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge, specialiștii recomandă:
- Hidratarea corectă: Consumul a cel puțin 2 litri de apă pe zi.
- Mișcarea zilnică: Cel puțin 30 de minute de activitate fizică.
- Ciorapii compresivi: Recomandați în perioadele de imobilizare sau călătorii lungi.
- Respectarea tratamentului: Urmarea riguroasă a prescripțiilor medicului cardiolog.
Clinici americane renumite precum Mayo Clinic și Cleveland Clinic pun un accent major pe prevenție.
Medicii americani recomandă:
Protocolul de tratament în TEP
Tratamentul depinde de gravitatea blocajului și necesită internare obligatorie sub supraveghere.
- Anticoagulantele: Toți pacienții primesc acest tratament pentru a opri creșterea cheagului.
- Tromboliza: În cazurile masive care pun viața în pericol (cum este situația focarelor multiple), se poate indica tratament trombolitic pentru dizolvarea cheagului.
- Intervenții avansate: Centre specializate precum ARES Monza pot utiliza tehnici minim invazive pentru îndepărtarea mecanică a trombilor.
Prevenția TEP: Cum ne protejăm?
Pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge, specialiștii recomandă:
- Hidratarea corectă: Consumul a cel puțin 2 litri de apă pe zi.
- Mișcarea zilnică: Cel puțin 30 de minute de activitate fizică.
- Ciorapii compresivi: Recomandați în perioadele de imobilizare sau călătorii lungi.
- Respectarea tratamentului: Urmarea riguroasă a prescripțiilor medicului cardiolog.
Dr. Ofelia Niță, medic imagist la Monza Ares a vorbit pentru Libertatea despre tehnologia care „vede” infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral înainte ca ele să se producă.
Rata de supraviețuire după TEP este direct proporțională cu viteza de administrare a tratamentului
Conform celor mai recente date din literatura medicală internațională, supraviețuirea în cazul tromboembolismului pulmonar (TEP) a crescut semnificativ datorită diagnosticării rapide și a noilor strategii de anticoagulare, însă riscul rămâne ridicat în primele 30 de zile de la eveniment.
Un studiu amplu publicat în jurnalul Circulation arată că, deși mortalitatea imediată a scăzut, supraviețuirea pe termen lung este influențată major de bolile coexistente (cancer, boli cardiovasculare).
- Rata de supraviețuire la 30 de zile: Aproximativ 85-90% pentru cazurile diagnosticate și tratate.
- Factori de risc: Vârsta înaintată și prezența insuficienței cardiace drepte scad șansele de recuperare completă.
Un studiu european a analizat eficiența anticoagulantelor orale de nouă generație (NOACs) comparativ cu tratamentul clasic. Utilizarea NOACs a redus rata de sângerări majore și a îmbunătățit calitatea vieții post-spitalizare.
Cercetările de la Mayo Clinic au evidențiat faptul că rata de supraviețuire este direct proporțională cu viteza de administrare a tratamentului.
Pacienții care primesc anticoagulante în primele 24 de ore au un risc de deces cu 50% mai mic față de cei cu tratament întârziat. Studiul PEITHO (Tratamentul Trombolitic), cel mai mare studiu clinic care a evaluat beneficiile trombolizei (dizolvarea cheagului) la pacienții cu risc intermediar, a arătat că tromboliza previne colapsul circulator, dar crește riscul de accident vascular hemoragic, motiv pentru care trebuie utilizată cu precauție.
În cazul lui Mircea Lucescu nu s-a mai efectuat ECMO, așa cum se propusese ieri de către echipa medicală. Prof. dr. Dorel Săndesc, medicul care a extins tehnica ECMO în România, în perioada în care era Secretar de Stat la Ministerul Sănătății, a precizat că această soluție este utlizată ca să „menținem pacientul în viață în speranța că acest timp câștigat va permite bolii să dea înapoi.” Starea de sănătate a lui Mircea Lucescu rămâne critică, acesta fiind internat la terapie intensivă în urma unui infarct miocardic acut, diagnosticul său actualizat fiind multiple accidente vasculare cerebrale și trombembolism pulmonar.
