Zeii Romani și Corespondenții Lor în Mitologia Greacă

Cuprins:

Cum au apărut zeitățile romane

La început, romanii și-au imaginat că zeii erau niște super puteri, spirite protectoare, însă după ce au avut contact cu civilizația Greciei antice, în secolul VI î.Hr., ei au început să-și reprezinte zeii sub formă umană. Astfel, se explică faptul că mitologia romană nu este atât de autentică precum cea greacă.

Celebrii poeți romani Vergilius și Ovidiu scriau în secolul III î.Hr. despre zeii romani și rolurile acestora. Ei au gravat numele zeilor din perioada Romei antice în librăriile grecești și în tradiția artistică. În acest mod s-a creat o mitologie hibridă greco-romană, care a reprezentat sursa de inspirație a poeților și pictorilor din antichitate și nu numai.

Convingerea romanilor era aceea că practicile lor religioase mențineau așa zisa „pax deorum” sau pacea zeilor, cea care asigura prosperitatea continuă a comunității. Zeii romani jucau rolul unor oameni care aveau super puteri, iar din această cauză, odată cu trecerea anilor, conducători Romei antice au fost considerați și tratați ca niște zei.

Panteonul, așa cum se numea ansamblul divinităților din Roma antică, era foarte populat. Conducătorul zeilor romani era Jupiter. Juno era regina zeilor și protectoarea femeilor măritate, iar Venus era zeița grădinilor și a câmpiilor.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Toate aceste zeități au fost preluate din mitologia greacă și li s-au schimbat atât numele, cât și unele trăsături fizice. Astfel, Jupiter este echivalentul lui Zeus în Panteonul grecesc, Juno al Herei, Marte al lui Ares, Minerva al Athenei și așa mai departe.

Câteva, însă, au același nume în ambele mitologii: Apollo – zeul soarelui, Vulcan – zeul focului sau Pluto – zeul iadului. În articolul de astăzi îți prezentăm corespondențele dintre divinitățile grecești și cele romane.

Vezi și care sunt cele mai frumoase povești din mitologia greacă

Cele mai importante zeități romane cu corespondent în mitologia greacă

Venus – zeița grădinilor și a câmpiilor (la greci: Afrodita – zeița frumuseții și a dorinței sexuale)
Apollo – zeul soarelui (la greci: Apollo – zeul profeției, al medicinei și al tragerii cu arcul)
Marte – zeul războiului (la greci: Ares – zeul războiului)
Diana – zeița lunii (la greci: Artemis – zeița vânătorii)
Esculap – zeul medicinei (la greci: Asclepios – zeul medicinei)
Minerva – zeița înțelepciunii (la greci: Athena – zeița artelor, a meseriilor, a războiului, protectoarea eroilor)
Saturn – zeul agriculturii (la greci: Cronos – zeul cerului, conducătorul titanilor)
Ceres – zeița grâului (la greci: Demetra – zeița grâului)
Bacchus – zeul vinului și al vegetației (la greci: Dionysos – zeul vinului și al vegetației)
Cupidon – zeul iubirii (la greci: Eros – zeul iubirii)
Terra – Mama Pământ (la greci: Gea – Mama Pământ)
Vulcan – zeul focului, fierarul zeilor (la greci: Hephaistos – zeul focului, fierarul zeilor)
Juno – zeița căsătoriilor și a nașterilor, protectoarea femeilor măritate; regina zeilor (la greci: Hera – zeița căsătoriilor și a nașterilor, protectoarea femeilor măritate; regina zeilor)
Mercur – mesagerul zeilor; protectorul călătorilor, al hoților și al negustorilor (la greci: Hermes – mesagerul zeilor; protectorul călătorilor, al hoților și al negustorilor)
Vesta – păzitoarea casei (la greci: Hestia – păzitoarea casei)
Somnus – zeul somnului (la greci: Hypnos – zeul somnului)
Pluto – zeul iadului, zeul morții (la greci: Hades – zeul iadului, zeul morții)
Neptun – zeul mărilor și al cutremurelor (la greci: Poseidon – zeul mărilor și al cutremurelor)
Ops – soția lui Saturn, Zeița Mamă (la greci: Rhea – soția lui Cronos, Zeița Mamă)
Uranus – zeul cerului, tatăl titanilor (la greci: Uranos – zeul cerului, tatăl titanilor)
Jupiter – conducătorul zeilor (la greci: Zeus – conducătorul zeilor)