Ziua Mondială a Somnului 2025 – sfaturi pentru un somn bun

Ce se întâmplă când dormim

În fiecare seară, când ne întindem în pat pentru a dormi, corpul și creierul suferă o serie de modificări determinate de ritmul circadian sau de ceasul biologic intern. Ca răspuns la factorii externi și interni, ritmul circadian dictează eliberarea de hormoni care încurajează creierul să treacă de la starea de veghe la starea de somn.

Când adormim, temperatura corpului începe să scadă, iar undele cerebrale încetinesc. Din acel moment, creierul trece prin cele patru etape ale somnului, care constau în două tipuri de somn: cel fără mișcări oculare rapide (somn non-REM) și cel cu mișcări oculare rapide (somn REM). A treia etapă a somnului non-REM este denumită somn profund și este esențială pentru capacitatea noastră de recuperare după exerciții sau leziuni, fiind urmată de o singură etapă de somn REM.

Somnul REM este diferit, cu unde cerebrale care sunt similare cu cele care apar atunci când suntem treji. Experții cred că atât somnul non-REM, cât și cel REM sunt importante pentru consolidarea memoriei, iar fiecare dintre aceste cicluri durează aproximativ 90-110 minute. Pentru a profita pe deplin de beneficiile unei nopți de odihnă, adulții sănătoși ar trebui să aibă o durată a somnului de aproximativ 7-9 ore în fiecare noapte, potrivit Sleep Advisor.

Recomandări

Ajutat de amantă și de soție, un candidat la primărie a dat foc casei în care dormeau copiii

De ce este necesar un somn odihnitor

Există persoane care, indiferent de eforturile depuse, nu reușesc să aibă un somn odihnitor din cauza unor afecțiuni specifice. Aceste probleme poartă denumirea de tulburări de somn, iar cea mai răspândită dintre ele este insomnia.

Insomnia se manifestă prin dificultăți constante în a adormi sau în a menține somnul, chiar și în condiții optime. Ea poate duce la o stare de epuizare pe parcursul zilei și poate influența negativ performanțele zilnice. Această tulburare poate fi temporară și se manifestă timp de câteva săptămâni sau câteva luni. Așa cum somnul este esențial pentru echilibrul fizic și mental, la fel de importante sunt și alimentația echilibrată și activitatea fizică.

Un somn profund și odihnitor contribuie la îmbunătățirea funcțiilor cognitive, a dispoziției și a stării generale de sănătate. Conform Dr. Marishka Brown, specialist în somnologie în cadrul Institutului Național de Sănătate din SUA (NIH), un somn sănătos se bazează pe trei aspecte esențiale: durata adecvată a somnului, calitatea acestuia – ceea ce presupune un somn liniștit și neîntrerupt – și, nu în ultimul rând, menținerea unui program regulat de odihnă.

Recomandări

Șefa IȘJ Timiș merge la Curtea Constituțională după ce a fost lăsată fără permis fiindcă a depășit o mașină de Poliție care „încurca circulația”

Deși mulți oameni consideră somnul doar o perioadă de repaus pentru creier, acesta joacă un rol vital în refacerea și regenerarea celulelor, având un impact direct asupra sănătății generale. În același timp, susține procesele cognitive esențiale, precum memoria, concentrarea și capacitatea de a învăța. La final, specialistul NIH spune că un somn suficient ajută la consolidarea sistemului imunitar, reducând vulnerabilitatea organismului în fața infecțiilor și contribuind la prevenirea tulburărilor emoționale, precum anxietatea și depresia.

Efectele și riscurile lipsei de somn

Somnul insuficient sau lipsa somnului pentru un timp îndelungat poate avea consecințe nefaste asupra sănătății, iar principalele riscuri constau în diminuarea capacităților mentale și fizice. De asemenea, lipsa celor 7-9 ore de somn odihnitor într-o noapte face mai mult decât să te simți epuizat și morocănos. Cercetările în domeniu au asociat somnul insuficient și cu alte probleme de sănătate, de la creșterea în greutate, până la slăbirea sistemului imunitar. Dacă vei petrece o noapte nereușind să adormi, știi deja că a doua zi te vei simți foarte obosit, irascibil și indispus.

De asemenea, privarea de somn poate afecta funcțiile cognitive, provocând scăderea capacității de concentrare, a memoriei și a abilităților de rezolvare a problemelor. În plus, somnul insuficient este asociat și cu o stare de anxietate și un risc crescut de depresie, obezitate, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Persoanele care suferă de insomnie se pot confrunta frecvent cu diverse probleme gastrointestinale, cum ar fi sindromul de intestin iritabil, arsuri gastrice sau indigestie, relatează Health Line.

Recomandări

Drapelul României flutură în mijlocul protestului uriaș de la Belgrad: „Ne-am inspirat de la voi!”

Ce să faci pentru un somn odihnitor

Pentru a beneficia de un somn de calitate este esențial să reduci consumul de cofeină, să practici exerciții fizice în mod regulat și să îți creezi un ritual relaxant înainte de culcare. În plus, evitarea utilizării dispozitivelor electronice cu cel puțin o oră înainte de a merge la somn te poate ajuta să îți pregătești organismul pentru odihnă. Un alt aspect important, dar care adesea este neglijat, constă în poziția în care dormi, care poate avea un impact direct asupra calității somnului și, implicit, asupra stării tale de sănătate.

Dacă te odihnești confortabil, nu este necesar să îți modifici poziția, însă, în cazul în care te confrunți cu un disconfort sau cu anumite probleme de sănătate, ar putea fi util să încerci o altă poziție de dormit timp de câteva nopți pentru a observa diferența. Privarea de somn pe termen lung poate deveni o problemă serioasă, afectând atât starea de spirit, cât și funcționarea generală a organismului. Dacă ai dificultăți în a adormi ușor, este recomandat să îți creezi un program fix de somn, culcându-te și trezindu-te la aceleași ore zilnic.

Conform informațiilor furnizate de site-ul Health Line, necesarul de somn diferă în funcție de vârstă și de particularitățile fiecărei persoane. În medie, adulții au nevoie de aproximativ 7-9 ore de somn pe noapte, în timp ce copiii și adolescenții, aflați în plin proces de creștere, ar trebui să doarmă între 8 și 10 ore pentru a susține dezvoltarea sănătoasă a corpului și a creierului. În schimb, nou-născuții au nevoie între 14 și 17 ore de somn zilnic, iar persoanele cu vârste de peste 65 de ani, ar trebui să doarmă 7-8 ore pe zi.

Cât de importantă este poziția corpului în timpul somnului

Felul în care dormim noaptea este un subiect dezbătut frecvent de experți, iar părerile sunt împărțite. Unii consideră că poziția ghemuit oferă cele mai mari beneficii, în timp ce alții susțin că dormitul pe spate este varianta ideală pentru un somn profund și odihnitor. Dacă preferi să dormi pe spate, acest obicei îți poate ajuta coloana vertebrală să rămână într-o poziție corectă, iar pe de altă parte, dormitul pe o parte ar putea accelera apariția ridurilor.

Mulți oameni adoptă instinctiv poziția fetală, dar medicii atrag atenția că această poziție poate cauza dureri la nivelul gâtului, spatelui și zonei lombare. Există și opinii conform cărora dormitul pe burtă nu este cea mai bună alegere, deoarece poate îngreuna respirația și poate cauza disconfort în zona lombară.

Totuși, pentru persoanele care sforăie, această poziție ar putea fi o soluție eficientă. Este important de știut că modul în care dormi poate fi influențat de factori precum vârsta, sexul și starea generală de sănătate, aflăm de la specialiștii de la Sleep Foundation.

De asemenea, bebelușii și copiii mici preferă, de obicei, poziția fetală, cu genunchii flexați și brațele apropiate de corp, persoanele tinere au tendința de a dormi mai frecvent pe o parte, în timp ce persoanele mai în vârstă aleg de obicei să doarmă pe spate. Studiile arată că femeile dorm, în general, mai mult pe o parte, în timp ce bărbații sunt mai predispuși să doarmă pe spate. Cei care suferă de dureri de spate sau de gât preferă, în majoritatea cazurilor, poziția pe-o parte sau cea pe spate, iar persoanele care suferă de apnee sunt mai predispuse să doarmă pe spate.

Ce este Ziua Mondială a Somnului

Ziua Mondială a Somnului este un eveniment anual de conștientizare a importanței somnului, fiind programată în vinerea celei de-a doua săptămâni întregi din luna martie. Este un apel la acțiune privind problemele legate de somn, inclusiv medicină, educație, aspecte sociale și conducere.  Această zi a fost introdusă în 2008, la inițiativa unui grup de medici neurologi specializați în somnologie, între care Lourdes M. DelRosso, Liborio Parrino și Antonio Culebras.

Scopul este acela de a atrage atenția asupra importanței unui somn bun în menținerea sănătății, dar și de a scoate în evidență impactul tulburărilor de somn asupra individului și societății și de a promova aspectele medicale, educaționale și de prevenire a somnului. Ziua Mondială a Somnului este promovată de Societatea Mondială a Somnului (WSS), o organizaţie apărută în 2016 ca urmare a fuziunii dintre Federaţia Mondială a Somnului şi Asociaţia Mondială a Medicinii Somnului.

Ziua Mondială a Somnului în 2025

În 2025, Ziua Mondială a Somnului va fi sărbătorită pentru a optsprezecea oară în istorie. Urmând tradiția, aceasta va fi marcată în vinerea de dinaintea echinocțiului de primăvară în emisfera nordică, ceea ce înseamnă că va fi sărbătorită pe 14 martie. În fiecare an, Ziua Mondială a Somnului are o temă unică ce se concentrează asupra diferitelor aspecte ale sănătății somnului. Pentru acest an, organizatorii au propus tema „Make Sleep Health a Priority” („Faceți din sănătatea somnului o prioritate”).

Acest mesaj ne îndeamnă să acordăm somnului atenția cuvenită și să adoptăm obiceiuri sănătoase pentru a integra un somn de calitate în stilul nostru de viață și, astfel, pentru a ne îmbunătăți calitatea vieții, se menționează pe site-ul oficial WorldSleepDay.org. Deşi somnul este esenţial pentru sănătate, există diferenţe considerabile între diverse grupuri şi comunităţi de oameni în privinţa posibilităţii de a obţine un somn suficient şi odihnitor. Aceste diferenţe nu au cauze biologice, ci sociale.

Foto: Shuttertstock.com

Urmărește-ne pe Google News