Paștele Blajinilor sau Lunea Morţilor, dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor

Paștele Blajinilor 2026

În 2026, Paştele Blajinilor este sărbătorit luni, 20 aprilie. Paştele Blajinilor este ţinut şi în alte ţări, ca Republica Moldova, Ucraina şi Rusia.

În România, această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

Paştele Blajinilor este „Paştele morţilor“, singura zi în care se face pomenirea tuturor morţilor la cimitir, scrie creştinortodox.ro.

Cine sunt blajinii

Etnologul ieşean Marcel Lutic, notează în lucrarea sa „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată”, citată de culturaneamt.ro, că Paştele Blajinilor este o ocazie specială pentru rugăciuni și pomeniri la mormintele celor dragi, o tradiție ce persistă cu precădere în Basarabia, unde Paștele Blajinilor este celebrat în Duminica Tomii sau în ziua imediat următoare.

Blajinii, personaje mitologice cu trăsături contradictorii, sunt văzuți drept primii oameni de pe pământ, cei care susțin stâlpii cerului și ai pământului. În viziunea populară, trăiesc fie în locuri îndepărtate, fie sub pământ, feriți de «lumea mincinoasă». Alții îi descriu ca locuitori ai unor insule unde sunt hrăniți de ciori. Acești omuleți de statură mică, dar cu o moralitate exemplară, sunt considerați modele de bunătate și simplitate. Ei postesc tot anul și se roagă fără să ceară nimic, pentru a întârzia sfârșitul lumii. Singura lor înjurătură este: «Du-te la Domnul!»

Legătura dintre blajini și lumea noastră este menținută printr-un ritual simbolic: cojile de ouă roșii sunt aruncate în ape curgătoare de gospodine, de obicei în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Paștilor. Se credea că aceste coji plutesc pe Apa Sâmbetei timp de opt-nouă zile, ajungând în lumea blajinilor. Văzându-le, aceștia își dau seama că Paștele lor a sosit. Se spune chiar că dintr-un ou se pot sătura 12 blajini, iar după acest ospăț, aceștia își unesc destinele cu partenerele lor, având o perioadă limitată, între șase și treizeci de zile, pentru a-și perpetua seminția.

În zonele rurale din România, Paștele Blajinilor era respectat cu strictețe. În Botoșani, bătrânii rostogoleau ouă roșii pe pământ în memoria blajinilor, în timp ce în Bucovina, oamenii mergeau la iarbă verde cu mâncare și băutură, lăsând firimituri și picături pe pământ pentru sufletele celor plecați. În alte regiuni, tradiția presupunea vizite la cimitire, unde se aduceau ofrande și se rosteau rugăciuni pentru sufletele răposaților.

În Transilvania, sărbătoarea era cunoscută sub numele de Mătcălăul, o zi în care fetele surori de cruce puteau întări legătura lor spirituală. Unii etnologi văd în blajini o «rezervă» a umanității, menită să preia locul oamenilor în caz de decădere morală. Cu toate acestea, blajinii, în virtutea altruismului lor, se roagă să nu fie nevoiți să intervină prea curând, lăsându-ne timp să ne îndreptăm.

Tradiții și superstiții de Paștele Blajinilor

Paștele Blajinilor este o sărbătoare populară, care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele Blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți – spovediți, împărtășiți și cu lumânare – sau nepregătiți. De obicei, în această zi, credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde.

Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare, ștergare care se dăruiesc preotului care citește pomelnicele. Mai există și credința că blajinii provin din copii nebotezați, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fără blajini, lumea s-ar scufunda în haos, spune tradiția populară.

Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).

De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.

De Paștele Blajinilor, răposații ar putea simți din nou gustul bucatelor

Se crede că în Lunea Morților sufletele morților sunt libere și pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei și date de pomană.

Astfel, oamenii își imaginau că pot petrece Paștele cu moșii și strămoșii „aici”, prin venirea spiritelor morților când se deschid mormintele și cerurile la Joimari sau separat, oamenii – „aici” și Blajinii – „acolo”, dar cu alimente și băutura expediate prin diferite tehnici de oamenii de „aici”.

Rugăciune de Paştele Blajinilor

„Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor și nouă Împă­răția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veș­nice și des­fătarea vieții Tale celei ne­sfâr­șite și fericite.

Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!” Sursa: avantaje.ro

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE