Cel mai mare parc solar din Europa, așteptat să fie construit în România, arată cât de mari sunt minciunile lui Ciucă și Zamfir legate de proiectele hidro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În timp ce politicienii PNL&PSD se încăpățânează să finalizeze niște proiecte megalomanice pe cele câteva râuri rămase în arii naturale protejate, la Arad, un investitor privat vrea să construiască un parc solar care ar urma să producă de 10 ori mai multă energie electrică și nu ar crea atâtea probleme de mediu, scrie activistul de mediu și fostul senator USR Mihai Goțiu. Și atunci, de ce se încăpățânează politicienii români să arunce cu sute de milioane de euro în investiții care produc puțin și ne afectează mediul?
Cuprins:
După cum anunțase deja prim-ministrul Nicolae Ciucă, senatorul PSD Daniel Zamfir a re-depus propunerea legislativă al cărei obiectiv este să înlocuiască legea declarată ca fiind neconstituțională de CCR, săptămâna trecută. Mai mult, și PNL a depus o propunere legislativă cu același scop: continuarea proiectelor hidrotehnice ilegale în arii naturale protejate, indiferent de costurile de mediu și economice.
Cele două propuneri legislative sunt complementare: cea a lui Zamfir permite ciuntirea ariilor naturale protejate, în timp ce legea PNL instituie exceptarea proiectelor hidrotehnice în discuție de la evaluările privind impactul asupra mediului (legislația actuală interzicând evaluări de mediu pentru proiecte începute ilegal).
Tot săptămâna trecută, presa economică a anunțat finalizarea unei tranzacții majore, prin care compania britanică Rezolv Energy a achiziționat pachetul majoritar al companiei West Power Investments, de la Monsson Group. care dezvoltă un parc solar de 1.044 MW în Arad, care ar urma să fie, în momentul finalizării lui, cel mai mare parc solar din Europa.
O analiză comparativă a proiectelor în discuție arată, dacă mai era nevoie, cât de mari sunt minciunile cu care este promovată, în spațiul public, legea antinatură Zamfir – Ciucă.
100 MW vs 1044 MW
100 MW înseamnă proiectele hidrotehnice din Parcul Național Defileul Jiului și de pe Răstolița, din Situl Natura 2000 Călimani.
În ciuda dimensiunilor megalomanice ale construcțiilor (zeci de kilometri de tuneluri prin munte, respectiv baraje de anrocamente), aportul energetic al celor mai controversate două proiecte hidro în discuție este nesemnificativ: potrivit site-ului Hidroelectrica (beneficiara celor două proiecte), proiectul de pe Jiu ar urma să aibă o putere instalată de 65 MW, iar cel de pe Răstolița, de 35 MW.
Proiectul solar din Arad ar urma să aibă o putere de peste 10 (zece!) ori mai mare decât au (cumulat) cele două proiecte hidro. Nota bene: e extrem de puțin probabil ca în anii și deceniile care vor urma, debitele râurilor, în special ale cursurilor de apă medii și mici, să permită funcționarea hidrocentralelor la capacitate maximă. Soarele, din păcate, ne arată toate prognozele, o să avem cu supramăsură.
Termene de finalizare (estimat) comparate
31 decembrie 2025 – proiectele hidrotehnice;
Contrar afirmațiilor publice, potrivit cărora proiectele ar fi finalizate în proporție de 90-95%, în legea neconstituțională se arată că e vorba de proiecte realizate în proporție de minimum 60%. De asemenea, tot în lege s-a prevăzut ca termen de finalizare data de 31 decembrie 2025. Fără a exista însă vreo sancțiune/garanție că și acest termen se va respecta (de altfel, acest termen era calculat din luna mai 2022, de jumătate de an, de când promotorii legii și-ar fi dorit ca legea să fie în vigoare).
2025 – parcul solar din Arad
Anunțul legat de preluarea pachetului majoritar al proiectului a fost dublat și de cel legat de termene – iunie 2023 (finalizarea etapelor de avizare/autorizare și începerea construirii), respectiv anul 2025 pentru finalizare. Desigur, nu există garanții privitoare la respectarea termenelor nici în cazul acestui proiect, dar are avantajul că poate fi dat în folosință și etapizat (după racordarea la rețea, montarea instalațiilor de stocare și a infrastructurii aferente, dar înainte de instalarea tuturor celor 1,6 milioane de panouri fotovoltaice prevăzute în proiect).
De subliniat: Pentru proiectul de pe Răstolița, mai e nevoie de realizarea aducțiunilor suplimentare, aprobarea și defrișarea a sute de hectare de pădure. Pentru proiectul parcului solar s-a rezolvat deja problema terenurilor și racordarea la rețea.
Costuri investiționale
300 de milioane de euro, respectiv (minim) 3 milioane de euro/ 1 MW de putere instalată – atât sunt informațiile, din mai multe surse, legate de banii cheltuiți (ilegal) până acum, cumulat, pe proiectele de pe Răstolița și Jiu (unele surse avansează sume chiar mai mari); dacă, așa cum scrie în legea neconstituțională, proiectele sunt realizate în proporție de „minimum 60%”, costurile investiționale ar putea ajunge la 500 de milioane de euro (adică 5 milioane de euro/ 1 MW putere instalată); desigur, nu există nicio garanție, potrivit „tradiției” autohtone, când e vorba de megaproiecte de construcții, ca aceste costuri să nu crească și mai mult.
800 de milioane de euro; respectiv (minimum) 766.000 de euro/ 1 MW putere instalată – în cazul parcului solar; desigur, și aceste costuri pot crește (anul trecut se vehicula suma de 700 de milioane de euro), dar diferența e uriașă: la costurile minime, un MW putere instalată în proiectele hidro în discuție e de aproape 4 (patru) ori mai scump (ca investiție) decât un MW din proiectul solar!
Și dacă nu se va ajunge ca factura pentru proiectele hidro să se umfle cu 200 de milioane de euro (cât ar permite, fără nicio sancțiune dacă s-ar depăși, legea neconstituțională), ci doar 100 de milioane sau doar 70-80 de milioane, tot s-ar obține o putere instalată mai mare din solar decât din diferența care ar mai fi de cheltuit pentru proiectele hidro!
Încă ceva de subliniat: Proiectul parcului solar este 100% privat. Umflarea costurilor de construire e destul de puțin probabilă, datorită răspunderii directe a managementului față de acționari/investitori (unii dintre aceștia prezenți în management). Proiectele hidro au ca beneficiar Hidroelectrica – societatea cu capital majoritar de stat. Umflarea costurilor o vom suporta cu toții (iar ProTV arăta, la începutul anului 2018, că directorii Hidroelectrica doreau să-și cumpere asigurări de pe piața privată pentru... management defectuos!). La care se adaugă analizele anticorupție, care plasează construcțiile de infrastructură mari (cum sunt proiectele hidro) în topul hoțiilor din bani publici (în special din cauza categoriei, imposibil de verificat, a volumelor de materiale de construcții utilizate).
Costuri de mediu
Proiectele hidro urmează să fie construite în arii naturale protejate, un parc național, respectiv un sit Natura 2000, adică în zonele cele mai valoroase din punctul de vedere al biodiversității, implicit și al riscurilor și distrugerilor de mediu. De aici și opoziția activiștilor, ong-urilor de mediu și a reprezentanților Comisiei Europene. Nu e vorba de orice proiecte hidro, ci de cele din arii naturale protejate (care au început să fie construite fără nicio evaluare de mediu!).
Obiectivul UE (dar și cel global) e de a asigura o suprafață protejată (ape, păduri, zone umede, soluri etc.) de aproximativ 30%, respectiv 10% (o treime din suprafața de 30%) cu protecție strictă și integrală. România are puțin peste 20% în arii naturale protejate și undeva pe la 3-4% zone cu protecție strictă și integrală. Aceste obiective minimale nu au fost stabilite birocratic, ci pe baza studiilor științifice, care au vizat nu doar protecția biodiversității în sine, ci și capacitatea sistemică de autoregenerare și refacere, astfel încât să asigure resursele necesare (apă curată, aer nepoluat, hrană, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice) pentru supraviețuirea... speciei umane.
Proiectul din Parcul Național Defileul Jiului prevede captarea într-o proporție covârșitoare a debitului pe o secțiune de aproximativ 30 de kilometri de curs de râu și băgarea lui pe o țeavă prin munte, de aproximativ 20 de kilometri.
Povestea cu „asigurarea debitului de servitute” e o glumă proastă, în condițiile în care: 1) avem prea multe exemple în care Hidroelectrica a dus la secarea unor râuri, pentru că n-a asigurat nici măcar debitul de servitute prevăzut în autorizări; 2) nu există niciun studiu/evaluare de impact asupra mediului, pentru a putea spune cât ar trebui să fie acel „debit de servitute” (există doar calcule pentru debitul necesar turbionării).
Băgarea Jiului pe țeavă înseamnă, practic, distrugerea întregului ecosistem pentru care a fost instituit regimul de protecție de parc național, dar și resursele de dezvoltare economică alternativă bazată pe statutul de parc național.
Proiectul de pe Răstolița, prevede captarea mai multor cursuri de apă (râuri), nu doar a celui principal (captări/lucrări care nu au fost realizate încă), precum și raderea mai multor sute de hectare de pădure. Specia emblematică amenințată cu extincția este lostrița, Răstolița fiind unul dintre ultimele cursuri de apă din România în care a supraviețuit.
În ambele cazuri trebuie subliniat că cele mai mari distrugeri de mediu se vor produce în faza finală a construcției (sute de hectare de păduri defrișate, captările cursurilor de apă în cazul Răstolița) și, mai ales, DUPĂ darea în folosință a proiectelor (băgarea Jiului pe țeavă, afectarea gravă/distrugerea habitatelor prioritare).
Parcul solar din Arad va acoperi aproximativ 1.000 de hectare de teren. Potrivit unei legi adoptate în această vară (cu dedicație pentru acest proiect), proiectele de energie regenerabilă vor putea fi dezvoltate pe terenuri de o calitate agricolă scăzută (de clasa a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate).
Acest lucru nu înseamnă că mediul nu va fi afectat – nu există activități umane (antropice) care să nu aibă efect asupra mediului, dar gradul de afectare e total diferit (desigur, ideal ar fi ca proiectele de energie solară să fie dezvoltate cu prioritate în zone total afectate – gen acoperișurile blocurilor, fostele platforme industriale, zone deșertificate – dar asta e o altă discuție).
Amplasarea parcurilor solare a generat, la rândul ei, dezbateri și controverse publice intense (asigurarea siguranței alimentare fiind chiar prioritară siguranței energetice), putând fi oferite exemple în ambele sensuri – de bune practici, respectiv de practici discutabile. Cele mai inovative proiecte permit continuarea practicării agriculturii (pășunat, legume, fructe, amenajări piscicole) în parcurile solare, în funcție de înălțimea și/sau desimea la care sunt amplasate panourile solare (în unele cazuri, umbrirea oferită de panourile solare a fost o șansă pentru menținerea apei în sol și menținerea/salvarea biodiversității). La polul opus sunt exemple de terenuri erodate din cauza parcurilor solare și/sau scoase total din circuitul agricol (din cauza achiziționării acestora de către companii energetice, care n-au fost interesate de partea agricolă).
Potrivit declarațiilor de intenție ale investitorilor, proiectul de la Arad se va dezvolta pe terenuri de calitate agricolă scăzută, în sistem dual, care va permite pășunatul (și va avea și capacitate de stocare a energiei). Ține de autoritățile locale și centrale, dar și de societatea civilă, modul în care acest proiect (și altele) va fi avizat, autorizat, implementat și monitorizat pentru respectarea condițiilor asumate.
Concluziile comparației
- Costurile investiționale pentru producerea de energie solară sunt de cel puțin patru ori mai mici decât cele din proiectele hidro ilegale din ariile naturale protejate;
- Implicit, costul prețului de producție al energiei hidro va fi mai mare în cazul proiectelor hidro, lucru care se va reflecta și în factura consumatorilor finali;
- Firmele de construcții și de studii/evaluări de mediu, puternic conectate politic (gen Romelectro, fosta firmă de export a Securității comuniste preluată de ex-ministrul Dan Ioan Popescu), vor fi principalele beneficiare ale proiectelor;
- Costuri economice suplimentare – proiectul din Parcul Național Defileul Jiului va duce nu doar la distrugerea habitatelor, declasarea ca arie protejată, ci și la pierderea unei oportunități de dezvoltare a zonei, bazată pe valorificarea statutului de parc național (sutele de locuri de muncă și surse de venit în domeniul HoReCa, pe toată Valea Jiului, în două județe, Hunedoara și Gorj, nu pot fi compensate de cele câteva locuri de muncă la deschis/închis vanele și apăsat pe butoane în cazul proiectului hidro); autorizarea și implementarea corectă a proiectului parcului solar de la Arad poate diminua semnificativ și/sau compensa, cel puțin parțial, pierderile cauzate de ocuparea terenului agricol slab calitativ;
- Costurile de mediu ale proiectelor hidro în arii naturale protejate sunt imposibil de cuantificat economic, dar previzibile ținând cont atât de studiile științifice, cât și de antecedente;
- Costurile de mediu în cazul parcurilor solare sunt mult mai mici, atâta timp cât nu sunt realizate în arii naturale protejate.
- Energie solară avem (deja) cu supramăsură. Apă și surse de apă curată, din ce în ce mai puține. La fel și biodiversitatea, care depinde de apa curată.
O precizare
Pe marginea proiectului de la Arad au existat mai multe consultări publice. La fel și în cazul legii adoptate în acest an, prin care se permit construirea de parcuri solare pe terenuri agricole de o calitate redusă. La nivel declarativ (proiectul fiind, în continuare, în curs de avizare/autorizare), parcul solar din Arad prevede și capacități de stocare a energiei, precum și permiterea pășunatului. Rămânem în monitorizarea acestuia.
Chiar și cu problema legată de ocuparea unor terenuri agricole, compararea cu proiectele hidroenergetice ilegale din ariile naturale protejate arată cât de uriașe sunt minciunile legate de cele din urmă: energie mult mai scumpă, nu mai ieftină; termene de realizare/finalizare mai lungi (așadar, fără legătură cu actuala criză energetică); aport mult mai mic la nivelul sistemului energetic național (de 10 ori mai mic); pierderi economice prin distrugerea unor resurse de dezvoltare alternativă, distrugeri de mediu mult mai mari și imposibil de cuantificat economic.
Și, totuși, Ciucă, Zamfir & Co se încăpățânează să finalizeze niște proiecte megalomanice pe cele câteva râuri rămase în arii naturale protejate, cât de cât, neafectate de activitățile umane, când există sute de mii de hectare de terenuri degradate (unele chiar deșertificate), foste platforme industriale și acoperișuri de blocuri pe care se pot amplasa panouri solare (și nu e nevoie de proiecte uriașe, precum cel de la Arad). Dar, cum am mai spus-o și cu alte ocazii și o repet: din aceste proiecte solare, firmele de partid nu pot câștiga în aceeași măsură ca din contractele de proiectare, evaluare și, mai ales, de construire pe banii unei societăți cu capital majoritar de stat.
MariusLM 14.11.2022, 10:21
Se compara in mod voit mere cu pere pentru a induce si promova opinii gresite Centrala solara poate functiona la putere maxima un interval de timp extrem de scurt, cand sunt ideplinte anumite conditii ideale. Ieri, in Romania unde exista o putere instalata a centralelor solare este de 1390 MW, energia electrica produsa de aceste centrale a fost de 3017 MWh. Prin comparate energia ce va fi produsa intr-un interval de 24 de ore de noua centrala solara va fi in jur de 3000MWh. Energia zilnica produsa de cele doua centrale hidro, in conditiile in care barajele sunt pline va fi de 100*24=2400 MWh. Daca noile centrale vor fi echipate cu sisteme de pompare pot fi folosite pentru echilibrarea sistemului energetic, care este puternic dezechilibrat prezenta tot mai mare a energiei din surse regenerabile.
User Șters 14.11.2022, 10:38
Soare e doar ziua, apa curge mereu, zi și noapte. Aproape toate panourile solare au fost subvenționate de noi, energia produsă trebuia preluată, în același timp trebuia redusă producția din centralele pe cărbune și gaz. Repornirea cazanelor se face cu pierderi mari, suportate tot de noi, băiatul "dăștept" cu panouri solare plătite de noi, face buzunarul gros, pe el nu-l costă nimic! Centralele nucleare sunt cel mai curat mod de a produce energie electrică și cel mai sigur! Știu, îmi veți aminti de Cernobîl și Fukushima, dar nu pierdeți din vedere că la Cernobîl a fost vina oamenilor și la Fukushima a fost natura cu care nu te poți pune. În orice caz, două incidente la uriașul număr de centrale atomice nu înseamnă nimic.
mihairg 14.11.2022, 11:54
câte hidrocentrale au funcționat, în ultimul an, la putere instalată maximă? dar în ultimii zece ani? câte vor mai funcționa în următorii zece ani, ținând cont de schimbările climatice? mai ales în cazul proiectelor cu debite mici și/sau aflate la altitudini mici? sunt ani în care până și Porțile de Fier, cu tot debitul Dunării, funcționează mult sub capacitatea instalată... avem zeci de mhc-uri care nu produc nimic, doar seacă râurile în aval, la primele semne de secetă... sigur că da, toți europenii și cercetătorii lumii sunt tâmpiți, că n-au mai trecut hidro pe lista energiilor verzi și pe care ne putem baza în viitor (și cu atât mai puțin în arii naturale protejate), doar românii lui Ciucă și Zamfir sunt deștepți, ”știu ei mai bine”
sebiV 14.11.2022, 14:28
Europenii nu sunt tâmpiți, dar când au introdus în taxonomie gazul ca și energie de tranziție, nu au fost departe.. adică e ok dependenta de gaz și poluarea generată dar când este sa vorbim de proiecte HIDRO, începem să avem dubii, desigur fiecare proiect trebuie să aibă un studiu de fezabilitate cost beneficiu impact și cu siguranță probabil vor exista și proiecte nefezabile, însă topicul de aici este despre faptul că doar cu energii verzi, fără stocare și surse alternative nu putem face momentan față.. din câte știu și Hidroelectrica are in plan construirea unei fabrici de hidrogen de 300MW deci suntem în graficul RepowerEU.. Romania are cel mai generos bazin hidrografic, o spun universități de prestigiu din Australia care ne-au făcut gratis studii de fezabilitate pentru stocare pe întreg teritoriul național, prin urmare ar fi logic să găsim soluții mai verzi decât gazul cărbunele sau nuclearul. Există într-adevăr studii care arată probleme legate de apa, însă stocarea apelor pluviale pentru producție la cerere ar rezolva și o parte din problemele legate de inundați. Iarna cu siguranță nu ne vom putea încălzi doar cu energie solară, dar nici cu centrale pe gaz sau cărbune, stocarea momentană a hidrogenului lichefiat este prohibitivă. Cu stimă.
mihairg 14.11.2022, 11:57
nu, apa NU mai ”curge mereu”; ăsta e un mit pe care îl pot constata toți cei care merg vara (și nici măcar vara asta, care a fost cu recorduri de secetă) prin munți, pot vedea albii secate în aval de hidrocentrale (nota bene: construite tot pentru subvenții de Hidroelectrica și/sau alți ”Băieți deștepți”) și că multe, pur și simplu, nu produc gram de energie; doar distrugeri
sebiV 14.11.2022, 12:43
Din păcate din nou se scrie distorsionat despre producerea de energie electrică, in condițiile in care ai nevoie de o facultate pentru a înțelege cum funcționează un sistem energetic. Am toată stima pentru dnul Gotiu și atitudinea sa pentru Roșia Montană, însă în momentul de față, punănd in balanță toată conjunctura mondială, energetică, climatică, este nevoie de un mix de energie, solar, vânt, hidro inclusiv cu stocare și din păcate și nuclear pe ici colo, pentru a putea face față deceniilor următoare. Sursele regenerabile sunt intermitente, fără o stocare adecvată sau soluție alternativă cum ar fi hidro. Sistemul energetic românesc este momentan in impas având surse regenerabile mari, privind echilibrarea acestuia. Ceea ce puțină lume știe este că solarul plus eolianul fără o stocare adecvată, nu are nici o valoare. Nu poți programa consumul unei țări în funcție de cum bate soarele sau vântul. Cine cunoaște curba de de sarcină sau curba raței popular spus, a se vedea la Transelectrica, știe că consumul național este mic atunci când producția solară este maximă, deci un dezechilibru care trebuie compensat. Avem nevoie de hidro că și generare stocare și nuclear pentru a putea compensa perioadele de absență a energiei verzi, sa vedem nu mai puțin proiectele megalomanice din Elveția lansate recent în funcțiune, la Nant de Drance, tocmai pentru a stoca surplusul de energie verde acolo unde nu există consum. Sunt noțiuni și probleme complexe, puțină documentare nu strică..