Mergi direct la conținut »
Rusia e reprimită în Europa drepturilor omului și a democrației, deși le calcă în picioare pe amândouă
Opinii Libertatea > Opinii > Rusia e reprimită în Europa drepturilor omului și a democrației, deși le calcă în picioare pe amândouă

Rusia e reprimită în Europa drepturilor omului și a democrației, deși le calcă în picioare pe amândouă

Un eveniment controversat, petrecut la Strasbourg, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a readus în atenție echilibrul de putere și influență dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană.

Opinie de
Claudiu Săftoiu
Toate articolele autorului

Rusia a fost reprimită în APCE, după ce, în 2014, a fost exclusă din organizație, pentru motivul anexării abuzive a Peninsulei Crimeea, aparținând Ucrainei. O majoritate formată din 118 deputați – căreia i s-au opus doar 62 de voturi și 10 abțineri – a decis că Rusia a pătimit destul, și, după cinci ani de ”penitență”, a invitat-o la masa unde se împarte dreptatea, în Europa.

APCE emite recomandări, ori solicită statelor explicaţii privind situaţia drepturilor omului sau a democraţiei. Din 2014, organismul european de drept a reprezentat un cadru pentru manifestarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina.

Copleșitoarea susținere a Rusiei în Europa, cea amenințată de troli și atacuri cibernetice rusești

Din România, un necunoscut deputat PSD, iar din Republica Moldova, binecunoscutul vicepremier Andrei Năstase, ministru de Interne, tovarășul din blocul ACUM al premierului Maia Sandu, au votat pentru reprimirea Rusiei în organismul juridic consultativ european.

În schimb, Ucraina s-a retras de la sesiunea APCE, după ce Federaația Rusă a fost reprimită. Alături de Ucraina, și Estonia, Letonia, Lituania, Georgia, Polonia și Slovacia au părăsit sala, unde timp de 9 ore s-a tot discutat și s-a votat.

Fără să își fi rezolvat niciuna dintre problemele majore care au dus la excluderea din APCE, Rusia a primit voturile date de Franța (toți 16 pentru), Italia (12 pentru, 1 s-a abținut), Germania (11 pentru, 2 împotriva), Turcia (10 pentru), Azerbaidjan (6 pentru), Spania (5 pentru), Norvegia (5 pentru), Serbia (5 pentru), Austria (5 pentru), Olanda (5 pentru, 2 împotrivă), Elveția (4 pentru, 1 împotrivă), Andorra (2 pentru), Cipru (2 pentru), Islanda (2 pentru), San Marino (2 pentru).

Alte țări au votat parțial pentru revenierea Rusiei: Armenia (3 pentru, 1 împotrivă), Slovacia (3 pentru, 1 împotrivă), Croația (3 pentru, 1 împotrivă, 1 s-a abținut), Portugalia (3 pentru, 1 s-a abținut), Republica Cehă (2 pentru, 1 împotrivă, 1 s-a abținut, Finlanda (2 pentru, 2 împotrivă), R. Moldova (2 pentru, 1 împotrivă), Belgia (2 voturi împotrivă, 2 abțineri), România (1 pentru, 1 împotrivă), Danemarca (1 pentru, 1 împotrivă), Liechtenstein (1 pentru, 1 împotrivă).

Ca să fiu mai exact, APCE reuneşte delegaţii din toate 47 de state membre ale Consiliului Europei. Actele acesteia nu au forţă juridică obligatorie.

Așadar, criza instituțională dintre Rusia și UE s-a încheiat subit.

Votul majoritar a permis Rusiei să participe și la alegerea secretarului general al organizaţiei paneuropene de apărare a drepturilor omului.

Ucraina se plânge că Rusia destabilizează democrația în Europa, europenii votează senin Rusia în APCE

Delegaţia rusă la APCE a fost sancţionată pentru anexarea peninsulei Crimeea, în 2014, apoi i s-a ridicat dreptul de vot, 2017. Rușii nu au mai plătit contribuţia anuală la bugetul Consiliului Europei, de 5 ani. Datoria acumulată până acum – 33 de milioane de euro. 

Reprezentanții a șapte țări est-europene susțin că Rusia nu a îndeplinit nici măcar o cerință a APCE, lucru pentru care restaurarea drepturilor sale contravine statutului și valorilor Consiliului Europei. 

„Este un semnal foarte greșit dat unei țări care a recurs la agresiune armată, la otrăvire, nu respectă drepturile cetățenilor săi și încearcă să destabilizeze democrațiia în Europa”, scrie în documentul citit după luarea de cuvânt a șefului delegației ucrainene la APCE, Vladimir Arieev. 

”Consiliul Europei pierde încrederea oamenilor, viitorul acestei organizații este în pericol”, a mai spus oficialul ucrainean.

Prin votul lor, liderul PPDA Andrei Năstase şi socialistul Vlad Bătrîncea, din Republica Moldova, au justificat practic agresiunea Rusiei, împotriva Ucrainei.

Acceptarea revenirii Rusiei la APCE arată interesele politice înguste au prevalat asupra principiilor democratice.

Pe cale de consecință, voturile lui Andrei Năstase şi Vlad Bătrîncea de la APCE vor duce la înrăutăţirea relaţiilor dintre Chişinău şi Kiev.

Un membru al delegaţiei Ucrainei la APCE s-a declarat nedumerit de gestul deputaţilor moldoveni, în condiţiile în care republica Moldova are pe teritoriul său un conflict îngheţat, generat de Federația Rusă. 

Guvernul socialist-proeuropean de la Chișinău, format cu acceptul Federației Ruse-UE, face plățile la APCE

Să ne amintim: drumul ușilor deschise pentru Rusia, de către UE, a fost  inaugurat recent, când o surprinzătoare asistență internațională trilaterală, Federația Rusă-Uniunea Europeană-Statele Unite ale Americii, a degajat o soluție la Chișinău, pe 7 iunie 2019, după 6 luni de negocieri sterile pentru formarea noului guvern din Republica Moldova. 

La vremea respectivă, am semnalat posibille costuri netransparente, care vor fi plătite de politicienii pro-europeni de la Chișinău, și care au dus la formarea guvernului socialist-proeuropean, al coaliției guvernamentale PSRM-ACUM, de la Chișinău. 

Votul lui Andrei Năstase, justificat strâmb și fără scrupule – cum că prin reprimirea Rusiei în APCE, cetățenii ucrainieni, dar și cetățenii ruși  vor putea reclama încălcări ale drepturilor omului și ale democrației de către puterea rusească, iar Europa va putea trage la răspundere Federeația Rusă pentru asta, o dată redevenită membră APCE – dovedește că blocul ACUM de la Chișinău începe să facă plățile noului guvern cu socialiștii lui Dodon, ghidonați de la Moscova. 

O mai mare păcălire a electoratului moldovenesc, de către Andrei Năstase și formațiunea pe care o conduce, nu prea s-a văzut. Oamenii politici costă puțin, la Chișinău. 

Rusia și marii săi aliații europeni, convinși cu imensele contracte comerciale bilaterale

Dar de ce s-a ajuns aici? Este momentul pentru o resetare a relațiilor Rusia-UE, pe criterii democratice și de respectare a uzanțelor juridice internațional?e Sau, mai degrabă, a venit ziua decartării așilor din mâna Rusiei, răspândiți prin cancelariile europene?

Votul din APCE va deschide treptat cale eliminării progresive a sancțiunilor europene, dar nu și americane, împotriva Federației Ruse. Sprijinul consistent acordat de Germania şi Franţa demersului de acum din APCE lasă loc la interpretări și perspective care pun la îndoială ideea de solidaritate europeană, în materie de apărare comună. Ca un exemplu, ministrul german de Externe, Heiko Maas, şi-a exprimat satisfacţia faţă de reintrarea Rusiei în drepturile sale depline de membră a APCE. Pentru Heiko, e chiar o veste bună pentru societatea civilă rusă şi cetăţenii ruşi, care se vor putea plânge pe autorităţile ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Simplul fapt că Germania nu alocă suficiente fonduri pentru apărare, fiind un rău platnic la bugetul NATO, arată însă jocul complex pe care îl joacă Germania, împărțită între îndatoririle sale de securitate și interesele sale comerciale bilaterale. În preambulul întâlnirii G20 de la Osaka, Donald Trump i-a transmis Angelei Merkel, cu care se va întâlni la antipozi, că Germania plăteşte miliarde dolari Rusiei pentru energia sa, iar SUA trebuie să protejeze Germania, și alături de ea, Uniunea Europeană. 

Dependența Europei de resursele energetice ale Rusiei confirmă un lucru: interesele rusești nu au plecat niciodată din Europa. 

După alegerile din 26 mai din Uniunea Europeană, noi forțe politice, mai puțin euforice privind construcția politică europeană, vor impune o mai mare permisivitate în relația UE cu Federația Rusă.

Progresiv, vor fi deschise colaborări ruso-europene noi domenii, în energie, transporturi, tehnologie, care vor deschide calea unui acord strategic de liber schimb cu Rusia – după modelul North Stream I şi II, destinate cooperării energetice. 

Vremurile se schimbă, iar afacerile și comerțul capătă prioritate, în balanța exercitării influenței și puterii politice.  

Semnalul dat de votul din APCE, prin reprimirea Rusiei la masa drepturilor omului și a democrației europene, în ciuda comportamentului său anti-european și anarhic, spune încotro se îndreaptă lucrurile, în viitorul apropiat. 

Ca români, suntem obligați să ne acomodăm cu provocările europene, chiar dacă unele demonstrează că nu toți europenii agreează principiile comune, cât mai degrabă, avantajele bilaterale, aducătoare de contracte bănoase, care nu miros.

Claudiu Săftoiu

Foto principală: EPA


Citește și:

OPINIE/ Claudiu Săftoiu, fost șef al SIE, analizează relația SUA-UE-Iran, după decizia lui Donald Trump de a anula „in extremis” un atac asupra Iranului

Close
Închide
  Close