Potrivit noilor legi ale justiției, modificate în perioada Guvernului PSD-ALDE, viitorii șefi de Parchete, pentru un mandat plin de trei ani, vor fi selectați de ministrul justiției, apoi vor trece printr-un filtru consultativ al CSM ( de accentuat această nuanță – consultativ), iar decizia finală o are președintele României, care însă poate refuza propunerile ministrului o singură dată.

Dacă, ipotetic vorbind, președintele va respinge primul set de propuneri, iar procedurile de selecție se vor relua, ministrul justiției devine regele suprem al selecției procurorilor șefi, pentru că nici un alt actor de pe acest traseu nu mai are dreptul legal să i se opună.

Două asociații de magistrați, Forumul Judecătorilor și Inițiativa pentru Justiție, i-au solicitat lui Cătălin Predoiu să nu demareze procedura de concurs, până nu va fi diminuat factorul politic, printr-o viitoare modificare legislativă, însă în calitate de jurnalist care urmărește de ani de zile ca această procedură să fie organizată cât mai corect și meritocratic cu putință, ce pot să spun este că nu există formula perfectă, orice procedură prezintă riscuri pentru compromiterea ei, iar fibra morală a actorilor decizionali e tot ce contează.

Dacă, de pildă, am muta puterea de decizie în zona CSM, așa cum doresc cele două asociații de magistrați, transformând avizul CSM obligatoriu, nu consultativ, așa cum este acum, ar putea exista riscul pe viitor ca secția de procurori a CSM să fie chiar ea cea care compromite selecția candidaților, dacă membrii care o compun nu dau dovadă de verticalitate.

Ad placeholder

Or, nu e nimeni naiv, CSM a arătat că poate fi compus și din magistrați împătimiți ai jocurilor de putere sau care doresc să se arate utili clasei politice.

Trecând peste aceste explicații teoretice, partea practică este însă cea mai grea, iar din analiza ultimelor proceduri de selecție, riscurile, din punctul meu de vedere, sunt următoarele:

  • din cauza faptului că președintele are ultimul cuvânt, există “o tradiție” nocivă ca procurorii onești, dar fără faimă mediatică să nu îndrăznească să se înscrie, dacă nu primesc vreun semnal pe canale informale din zona Cotrocenilor;
  • “Nu doresc să fiu iepure, să mă înscriu, dar să știu că favoriții sunt deja selectați”, mi s-au plâns magistrații de-a lungul timpului. Așa a fost pe vremea lui Traian Băsescu, aceeași temere persistă și în mandatele lui Klaus Iohannis, exprimată public chiar de către magistrați;
  • există un număr de favoriți ai sistemului, cum ar fi Bogdan Licu, Oana Schimdt Hăineală, Codruț Olaru, Giorgiana Hosu, care, pentru că beneficiază și de un suport informal venit, uneori, și din zona serviciilor secrete, nu rămân niciodată fără funcții, sunt veșnicii câștigători.
Ad placeholder

Să fim bine înțeleși, serviciile secrete nu au putere dumnezeiască în România, dar, uneori, încearcă și ele să influențeze factorul decizional. Peste tot în lumea civilizată, serviciile secrete au și trebuie să aibă un rol, din prisma tehnicilor avansate pe care le dețin, în demantelarea rețelelor de crimă organizată sau de mare corupție, lucru care s-a întâmplat și la noi, iar această relație instituțională nu are nici o legătură cu Securitatea, așa cum au susținut anumite voci în spațiul public.

Ad placeholder

Din păcate, aceste relații instituționale s-au făcut în baza unei legislații deficitare, întrucât legile care reglementează securitatea națională nu au mai fost înnoite din anii 90. Atenția serviciilor secrete spre această zonă a Parchetelor este îndreptățită, nu însă cât să li se permită să influențeze jocul decizional.

În această perioadă în care durează procedura de selecție apar sau pot apărea presiuni informale sau lobby pentru anumiți candidați asupra ministrului justiției și nu scriu asta din auzite, ci pentru că am discutat off the record, de-a lungul timpului, cu actori apropiați cercului decizional. Aici ministrul justiției trebuie să dea dovadă că știe să ia decizii. Pot apărea momente-cheie.

Din cauza faptului că pe aceste funcții de top din Parchete sunt rodate aceleași personaje care par nemuritoare, magistrații corecți și-au pierdut încrederea în ei că strict în urma meritelor profesionale pot ajunge să fie selectați pentru zona decizională. Or, din punctul meu de vedere, aceasta este capcana în care nu au voie să cadă.

În Ajunul Crăciunului, când este termenul-limită pentru depunerea candidaturilor, pe site-ul Ministerului Justiției ar trebui să apară cel puțin cinci magistrați cu un CV imbatabil din care ministrul, împreună cu echipa sa, să aleagă.

Ad placeholder

Cea mai importantă presiune pe care corpul de magistrați o poate pune asupra factorului politic este cea concurențială. Criteriile etice și cele meritocrație pentru aceste funcții de top sunt suficient de clare, din păcate, în trecutul recent, ele nu au fost respectate în totalitate, deoarece clasei politice i s-a și permis acest lucru.

Nu am văzut mari proteste de stradă nici când Bogdan Licu, un procuror cu probleme de integritate academică și cu conexiuni în serviciile secrete ((doctorat plagiat la SRI), a devenit procuror general interimar, la propunerea CSM.

Nu am văzut mari proteste de stradă nici când Klaus Iohannis l-a numit procuror șef DIICOT pe Felix Bănilă, un procuror mediocru din punct de vedere al performanțelor profesionale, ales din zona de influență a Oanei Schimdt Hăineală, și el beneficiind de un sprijin informal din partea unei facțiuni din serviciile secrete.

Dacă societatea civilă, asociațiile de magistrați și presa ar fi la fel de exigente în perioada selecției procurorilor șefi, așa cum a putut să fie când PSD dorea modificări legislative ce ar fi slăbit statul de drept în România, nu cred că factorul politic și-ar mai permite compromisuri.

Ad placeholder

O poziție de șah dată clasei politice ca să respecte regulile de integritate stă și în puterea noastră.

Citeşte şi:

Două filme românești selecționate la festivalul Sundance: „Acasă” și „Colectiv”. Au aplicat 15.100 de filme, record anunțat de organizatori, și au fost acceptate 118

Scandalul PISA a prins Guvernul Orban când tocmai anunțase de o lună desființarea Institutului de Științe ale Educației, care se ocupă de organizarea PISA în România!

De la PISA la Jina și înapoi. Reportaj în Mărginimea Sibiului despre cum copiii sunt captivi între tradiția de a crește oi și teama de a pleca de acasă

Cum a conceput copiii, cât timp era la pușcărie. Borcea: N-am fost niciodată la camera nupțială
PARTENERI - GSP.RO
Cum a conceput copiii, cât timp era la pușcărie. Borcea: N-am fost niciodată la camera nupțială
Cine este soțul Oanei Roman. Are o nouă meserie. Unii s-ar rușina să facă asta
PARTENERI - PLAYTECH.RO
Cine este soțul Oanei Roman. Are o nouă meserie. Unii s-ar rușina să facă asta
Horoscop 12 iulie 2020. Balanțele marchează astăzi finalul unei perioade dificile din viața lor profesională
HOROSCOP
Horoscop 12 iulie 2020. Balanțele marchează astăzi finalul unei perioade dificile din viața lor profesională