De ce prind conspirațiile în perioadele de criză și cum statul român le-a alimentat când a comunicat despre COVID-19
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În cele două luni de când principala temă de dezbatere publică a devenit lupta împotriva coronavirusului, au explodat, peste tot în lume, și conspirațiile. Jurnalista Sidonia Bogdan constată că tot ce se întâmplă acum, pe fondul COVID-19, nu este o excepție și invită la o analiză a modului în care oamenii pică în capcanele conspirațiilor, explicând și cum statul român a contribuit, prin neexplicarea unor situații, la amplificarea fenomenului.
Cuprins:
Deși la primul raționament, adeziunile la teoriile conspirației par să șocheze, dacă ne uităm în istorie, putem observa că orice eveniment cu impact major pentru viața oamenilor a fost înconjurat de adevăruri alternative. Ceea ce se întâmplă acum, pe fondul COVID-19, nu este o excepție.
În Statele Unite ale Americii, un număr considerabil de americani cred că aterizarea pe Lună a fost filmată într-un studio TV și că atacurile teroriste 9/11 au fost mâna guvernului american. Și despre virusul HIV s-a vehiculat că a fost creat în laborator, așa cum se vehiculează, în această perioadă, despre SAR-CoV- 2, mitul vaccinurilor care provoacă autism recidivează des, iar dacă ne referim strict la spațiul românesc, ultima și cea mai puternică teorie a conspirației este cea referitoare la tragedia de la Colectiv, care ar fi fost mâna criminală a statului român.
Românii nu sunt nici mai conspiraționiști decât alte popoare, nici mai puțin, ci “în ton” cu lumea.
Referitor la coronavirus, cele mai cunoscute conspirații apărute în spațiul public, atât în Occident, cât în România, sunt cele legate de oculta mondială care ar fi inventat acest virus ca o formă de control asupra populației și cele care fac referire la tehnologia 5G, care ar folosi microcipuri implantabile prin vaccinuri. O altă teorie susține că pandemia ar fi fost orchestrată de Bill Gates cu scopul de a reduce populația globală și o controla prin intermediul unor “microdoturi” implantate prin vaccinurile sale.
Înainte de a pune etichete denigratoare pe cei care aderă la astfel de teorii, mai util ar fi să înțelegem mecanismele psihologice care stau la baza lor. Care este profilul psihologic al celor care pică în capcanele conspirațiilor și de ce aleg ei să creadă adevăruri alternative?
Teama de incertitudine te face să crezi în conspirații
Mai mulți cercetători în domeniul psihologiei au strâns, într-o lucrare academică, cele mai interesante studii despre mecanismele psihologice care se activează în cazul conspirațiilor – “The social Psychology of Gullibility. Fake News, Conspiracy Theories, and Irrational Belief, volum editat de profesorul Joseph P. Forgas și de profesorul în psihologie Roy F. Baumeister.
O atmosferă socială plină de incertitudini și anxietăți, cum este criza generată de acest virus, este prielnică teoriilor alternative.
“Oamenii sunt, în general, intoleranți față de incertitudine și vor să găsească sensuri sau explicații chiar și asupra unor evenimente produse din întâmplare”, este rezultatul unui studiu realizat în anul 2001. “Conspirațiile respective le furnizează acestora explicații ample, coerente la nivel mental, care permit oamenilor să își conserve credințele în situații de nesiguranță și incertitudine. Ele sunt, adesea, și foarte rezistente, victimele conspirațiilor susținând că acei actori care doresc să le desconstruiască falsa construcție fac și ei parte dintr-o conspirație”, explică psihologii în volum.
Mai mult, oamenii tind să respingă coincidențele, deoarece ele îi lasă fără predictibilitate și control.
În fapt, coincidențele nu există pentru conspiraționiști, explică psihologul Roland Imhoff, de la Johannes Gutenberg University of Mainz, care a publicat recent un studiu despre conspirațiile legate de COVID-19. “Într-o teorie a conspirației, nu există coincidență, totul este întrucâtva interconectat cu restul elementelor”, explică Imhoff.
Credințele în teoriile conspiraționiste au fost, de asemenea, corelate cu nevoia umană pentru închidere cognitivă (cognitive closure), care reprezintă tendința de a forma rapid judecăți și trage concluzii pripite asupra oricărei probleme.
Biasul de confirmare, lipsa gândirii critice, lipsa educației, gândirea religioasă, sunt alte cauze pentru care oamenii îmbrățișează teoriile nevalidate științific.
Mai mult, pseudo-teoriile le dau acestora un sentiment de unicitate: “Teoriile conspirației permit oamenilor să creadă că se află în posesia unor informații rare și importante, pe care oamenii de rând nu le dețin, iar asta îi face să se simtă speciali și să le crească încrederea în sine”, precizează cercetătorii.
Unii oameni sunt receptivi la bullshit-urile academice
În 1996, fizicianul Alan Sokal avea să devină celebru printr-o farsă academică regizată chiar de el.
Pentru a demonstra lipsa de atenție față de rigoarea științifică, Sokal a trimis unei reviste academice de studii culturale un text plin de greșeli și inepții care însă, la o lectură superficială, lăsa impresia de pompozitate culturală. Textul a trecut de filtrul editorului și a fost publicat. Nouă ani mai târziu, mai mulți cercetări au explicat și introdus într-un studiu drept termeni validați din punct de vedere academic noțiunile de “pseudo-profound bullshit” și “bullshit receptivity”.
Pseudo-profound bullshit se referă la acele afirmații care par să aibă un înțeles profund, dar, de fapt, ele sunt goale de conținut. Bullshit receptivity se referă la tendința oamenilor de a percepe astfel de afirmații ca fiind profunde, conținând un adevăr adânc, când, de fapt, ele nu dovedesc nimic.
Simplu spus, studiul respectiv a arătat că participanții care manifestă receptivitate pentru termenii pseudo-bullshit tind să creadă mai ușor și în conspirații.
Încrederea slabă în autorități îndreaptă populația spre conspirații
Pe lângă factorii psihologici care explică de ce unii oameni aleg să creadă în conspirații, un alt element important pentru diminuarea teoriilor alternative este încrederea în autorități.
Cu cât populația nu are încredere în autorități că acestea le transmite adevărul, cu atât ei tind să creadă explicațiile alternative.
Or, în cazul României, la acest capitol, nu stăm deloc bine. Potrivit unui studiu IRES, dat publicității zilele trecute, doar o treime dintre români mai văd statul ca pe un partener de încredere.
Jumătate dintre români cred că statul a ascuns informații importante în această criză și același procent crede că statul și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informații cu privire la COVID-19.
Legați acest procent al neîncrederii cu efectele infodemiei, iar concluziile pot fi trase foarte ușor. Prin infodemie, OMS înțelege “o supraabundență de informații - unele corecte, altele nu - care îngreunează accesul oamenilor la surse de încredere atunci când au mai multă nevoie de ele”.
Or, în cele două luni de stare de urgență, comunicatorii statului, cadre medicale sau actori politici, în loc să definească cât mai simplu și clar pericolul social, s-au aruncat, uneori, în predicții catastrofice care, în cazul României, nu s-au adeverit. Sau, din contră, la începutul crizei, aceleași personaje au bagatelizat răspândirea virusului, explicându-le oamenilor că nu au de ce să se teamă.
În volumul citat mai sus, există studii care demonstrează că oamenii care se simt excluși social, care au fost victime ale discriminării rasiale, care au fost victime ale unor abuzuri din partea poliției, tind să împărtășească apoi teorii ale conspirației și din motivul că astfel găsesc o explicație pentru nedreptățile care li se întâmplă.
Or în spațiul public românesc, efectul a fost invers, în loc să fie condamnate abuzurile poliției asupra minorității rome, atunci când au existat nerespectări ale restricțiilor impuse de ordonanțele militare, au fost găsite justificări pentru a înflori rasismul.
Lipsa unui studiu medical asupra deceselor COVID-19, înregistrate până în acest moment, a generat alte nedumeriri care îndreaptă populația spre conspirații. În loc să le fie explicate oamenilor toate întrebările legate de comorbidități și ce efect au ele pe fondul infecției date de virus, comunicatorii statului român au aplicat o formă OMS a definiției decesului COVID-19 fără să o explice și s-o lămurească publicului larg. De aici, până la conspirație mai e un pas, pe care statul român era obligat, cu toate puterile, să-l împiedice.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
