Au școlile românești nevoie de uniformă? Despre fashion bullying, violența produsă de branduri și vestimentație
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Citesc o știre: Uniforma va deveni obligatorie în toate școlile din Franța, din anul 2026, pentru a reduce inegalitatea. Problema „ținutei unice”, sau a uniformei, în școli, a făcut obiectul unor dezbateri în ultimele luni în Franța. Citeam această știre când mă documentam pe tema bullyingului în școli care are ca rădăcină vestimentația: bullyingul vestimentar.
Cuprins:
Brand-copie-fake - lecția copiilor de emigranți de la Paris: contrabanda cu branduri
Acum șase ani eram la Paris: mi-am vizitat mulți amici, rude, prieteni vechi. Diverse categorii. Cei din „zona bună”, cei din centru și, mulți, cei din zona dură de migrație cu munci mai de jos. Culmea: copilul meu a zis că în zona periferiei unde era un amestec tare pestriț s-a simțit cel mai bine - ieșeau și băteau mingea, parcă erau la țară, dar în urbanul acela de periferie ghetoizată.
Vorbind cu copiii emigranților am aflat de un „business gri” - contrabanda cu branduri - copie unu la unu. Cum visul copilăriei era să am un Adidas, am zis să discut cu ei. Povestea mărcilor funcționa și în adolescența mea - dar ce am aflat de la ei și în ultimii ani am zis că totuși nu e o prăpastie, un abis între noi la acest capitol. E cu totul alt tip de violență.
Copii unu la unu
Ei mi-au explicat: există brand - care e foarte scump și există fake, care e ieftin. Brandul de super modă e foarte scump - și-l permit puțini tineri, din „lumea bună” cu bani sau prin căi dubioase. Oricum cei din lumea emigranților dacă au așa ceva e suspect - dar trebuie să ai dacă vrei să fii în gașcă. Dacă vrei să ai statut, să faci parte din gașca prestigioasă și respectată trebuie să ai brand, mi-au explicat ei. Se plătește pentru acest statut de brand un preț mult prea mare pentru ei, pentru veniturile familiei lor. E un sacrificiu destul de mare pentru familiile sărace sau cu venituri modeste. Unii adolescenți din familii cu venituri modeste își cumpără un rând de haine scumpe și le poartă din nou și din nou, dar nu vor ca alții să știe că este tot ce au. Presiunea socială este imensă pe ei.
Să porți fake - se poate? Pentru fake o iei rău în freză - grupul te pedepsește aspru dacă dai un fake drept original - vine peste tine bullying&shaming public la greu. Poate e mai rău decât să nu ai nimic: dacă nu ai brand, nu intri în grup. Dacă te îmbracă părinții, ești terminat - tu trebuie să te îmbraci cum știi de la cei ce dau tonul pe Tik Tok sau din muzici.
Businessul celor pe care i-am cunoscut - adolescenți de 15 ani - era acest comerț cu branduri: „copii 1 la 1” cum le ziceau ei. Adică le comandau din Asia - oricum toate brandurile acolo se fac - și primeau aceste produse pe care le vindeau pentru a face bani pentru a lua originale. Aceste „copii 1 la 1” nu sunt fake-uri, dar nici originale. Au un preț mult mai mic decât originalele, dar mult mai scumpe decât fake-urile.
Au copiii sisteme de verificare și distincție între ele: brand-copie-fake? Da - copiii de pe la 11 ani, cei din găștile Brands, știu mecanismele astea mai bine decât tabla înmulțirii. Pot verifica, pot autentifica și știu ce ai pe tine: știu coduri, prețuri, sisteme de verificare. Ei se descurcă în branduri mai bine ca mine în bibliotecă. Și eu am 40 de ani de bibliotecă și ei un an de brands.
Acum acest fenomen este din plin și în România la scară și mai largă și de o violență crescută din cauza sărăciei și a imensei inegalități.
Câteva date despre bullying
Istoria bullyingului în școli și în mediul tinerilor este veche. Ne confruntăm cu ea în diverse forme.
Salvați Copiii România ne informează că în 2022 avem așa:
- 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață;
- aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă;
- aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații;
- peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying.
În ultima perioadă m-am confruntat indirect cu o situație - care nu este nouă - bullyingul vestimentar. Să-i spunem pe limba lui originală: fashion bullying – adică violența care are la bază vestimentația copilului.
Îmbrăcămintea, ca un factor de agresiune
La fiecare început de școală, în septembrie, se discută despre uniformă. De ce? Începe parada modei și o afișare care ascunde multă inegalitate și violență.
Îmbrăcămintea ca factor de bullying este cunoscută de multe generații însă amploarea pe care a luat-o este tot mai mare și tot mai generală. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Stanford, aproximativ 22% la sută din cazurile de bullying se bazează pe îmbrăcăminte. Acest lucru poate include totul, de la tipul de haine pe care le poartă cineva până la cât de noi sau curate sunt acestea.
În multe cazuri, copiii care sunt hărțuiți din cauza îmbrăcămintei scot în evidență diferențele față de colegii lor în ceea ce privește statutul social și economic. De exemplu, ei pot purta haine de mâna a doua, mărci „necunoscute”, haine care nu sunt la modă sau și mai grav, fake-uri.
Copiii sunt acceptați sau nu în grup în dependență de mărcile pe care le poartă. Marca, brandul devine un element definitoriu de multe ori în aceste relații de grup și producătoare de ierarhii, relații de putere și prestigiu. Acest statut și această presiune socială de grup face presiune foarte violentă mai ales pe păturile sărace - grosul populației - care nu-și permit sau trebuie să facă niște sacrificii uriașe pentru a procura aceste branduri.
E interesant că tot acest studiu ne arată că uniformele școlare nu au fost asociate cu elementele de diferențiere în ceea ce privește producerea de hărțuire și violență. În același timp cei care purtau uniforme au raportat niveluri mai scăzute de violență.
Uniforma este o cerință a sistemului de învățământ britanic, de exemplu. Aproape toate școlile secundare (98%) și majoritatea școlilor primare (79%) cer ca elevii să le poarte 5 zile pe săptămână. Un număr tot mai mare de cercetări arată că școlile cu politici stricte privind uniformele au mai puține incidente de hărțuire decât școlile care permit elevilor să își aleagă singuri hărțuitorii. Peste 80% dintre profesori consideră că uniformele îmbunătățesc comunitatea școlară. Un alt studiu a descoperit că 70% dintre copii cred că purtarea unei uniforme școlare îi face să fie mai în formă. Potrivit acestui studiu, copiii cred că uniformele reduc hărțuirea.
De la fashion bullying la operații estetice
Fashion bullying, ne spun studiile, este judecarea unei persoane pe baza modului în care arată și/sau a ceea ce poartă.
În Anglia mai mult de jumătate (55%) dintre tineri au fost agresați pornind de la felul în care arată. În SUA se vorbește de estimări care spun că 83% dintre fete și 79% dintre băieți se confruntă cu hărțuirea, iar cauzele centrale sunt legate aspectului fizic, a greutății și a hainelor. Bullyingul vestimentar a crescut cu un procent de 24,5 din 2003 până în 2016.
Cel mai frecvent raportat tip de hărțuire este hărțuirea verbală (79%), urmată de hărțuirea socială (50%), hărțuirea fizică (29%) și hărțuirea cibernetică (25%). 42% dintre elevii care au declarat că au fost hărțuiți la școală au indicat că hărțuirea a fost legată de cel puțin una dintre următoarele caracteristici: aspectul fizic (30%), rasa (10%), sexul (8%), dizabilitatea (7%), etnia (7%), religia (5%) și orientarea sexuală (4%) (sursa). Potrivit unui sondaj american I-Safe, 58% dintre copii nu spun unui adult atunci când au fost victimele unui bullying.
Modelul „felului în care arăt” e central aici. Când discutam cu părinții, subiectul despre care câteva mame mi-au atras atenția este cel al agresivității companiilor de cosmetice asupra fetelor. Pe de o parte există presiunea imensă a rețelelor & influencerilor, a grupului, iar pe de altă parte a marketingului și publicității directe pe adolescente cu „modelul perfect de frumusețe”.
Lucrurile însă nu se opresc aici. Se înmulțesc și cazurile de chirurgie estetică „de înfrumusețare” în rândul adolescentelor, în rândul minorilor. Adolescente care vin nu să repare ceva problematic ci să să aducă „îmbunătățiri”, să „înfrumusețeze chipul”, îmi povestea un medic. „Modelul coreean” începe să domine.
De ce? „Vor să arate diferit și să semene cu idolii lor. Acesta este motivul pentru care adolescenții apelează din ce în ce mai mult la chirurgie estetică”. Sau altă cauză: „Un ajutor important pentru recâștigarea stimei de sine și îmbunătățirea relațiilor cu ceilalți”.
Ce tip de operații solicită cel mai mult? Aflăm de la medici următoarele date despre intervențiile chirurgicale la modă: buze mai voluminoase, gropițe în obraji, pomeții evidențiați, ochi de „vulpe”, urechi proeminente.
Din nou, despre modele
De unde-și iau modelele tinerii? Nu părinții îmbracă copiii, ci copiii îmbracă părinții.
În primul rând trebuie să amintim că elementul educațional cel mai important care înlocuiește și școala și părinții este telefonul. Copiii petrec între 4-8 ore/zi pe rețele și sunt conectați aproape permanent. Ecranul este sursa lor principală de educare, informare și preluare de modele. Când v-ați uitat ultima oară la ce urmărește copilul vostru în online și ați avut o discuție despre asta? Poate de aici trebuie să începem.
golgol 29.02.2024, 19:02
Da, uniforma decenta in scoli si un pic de organizare in tot învățământul si anume sincronizarea dintre absolventi si joburile ce sunt in piața. Pt ca asa suntem o tara de absolventi dar absolvenți falsi, doar cu diploma, in rest zero barat.
Vrajitoarea 29.02.2024, 21:57
Niște snobi! .............
poptcat 01.03.2024, 02:48
Scuze, dar cred ca fortati legaturile si concluziile, datorita obsesiei cu lupta de clasa. Un lucru la care cred ca v-ati descurca mai bine. Unul din cele mai tari clipuri ale unui vloger de calatorii - Solo in Russia’s most conservative republic - Ingushetia. Tinand cont de experienta in Caucaz (concediile cu parintii) poate explicati putin cum e posibil cum dupa 500 de ani de casapit din partea rusilor, acolo sun 96% ingusi si 0.7% rusi. Cred ca ar avea legatura si cu aromanii si cu secuii.
Aura1 01.03.2024, 06:42
Ar fi frumos o uniformă școlară, de ce nu?
tinca 01.03.2024, 10:24
Poate a totuși uniformele ar elimina acest tip de diferența între elevi privind îmbrăcămintea.