Negocierile SUA-Iran, în impas. Va încerca Arabia Saudită să urnească lucrurile?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
A patra rundă a negocierilor unui tratat nuclear între Statele Unite şi Iran, ce ar fi trebuit să aibă loc sâmbătă, s-a amânat într-un mod abrupt.
Cronologia acestei surprize poate fi reconstituită pe scurt, din afirmaţii oficiale. E limpede că strategia americană s-a schimbat. Rămâne de văzut dacă, în mijlocul negocierilor, preşedintele Trump execută doar un viraj de poziţionare sau lucrurile au căpătat o întorsătură care se îndreaptă spre rupere.
Pe 1 mai, şeful echipei iraniene, ministrul de externe Abbas Araghchi, a postat pe X, următoarele: „Împreună cu interlocutorii din Oman și SUA, am decis să amânăm cea de-a patra rundă de discuții din motive logistice și tehnice”. O declaraţie în acelaşi sens fusese făcută puţin mai deveme de ministrul de externe de la Muscat, Badr bin Hamad Al Busaidi, facilitatorul negocierilor americano-iraniene. La scurtă vreme, preşedintele Donald J. Trump a postat pe Truth Social mesajul dur care nu doar că ar putea duce la îngheţarea oricărui demers, însă antrenează tensiuni într-un spaţiu geopolitic mai larg: „Toate achizițiile de petrol iranian sau produse petrochimice trebuie să înceteze ACUM! Orice țară sau persoană care cumpără ORICE CANTITATE de petrol sau PETROCHIMICE din Iran va fi supusă, imediat, Sancțiunilor Secundare. Nu li se va permite să facă afaceri cu Statele Unite ale Americii în nici un fel, sub nicio formă, sub nici un aspect” (grafia îi aparţine). Cel mai mare „cumpărător”, în proporţie de 90 la sută, e China...
Răspunzând tăios informaţiilor furnizate din Iran şi Oman, care motivau tehnico-logistic amânarea alegerilor, doamna Tammy Bruce, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, a ţinut să declare presei pe un ton tăios: „SUA nu a confirmat niciodată că va participa la o a patra rundă de discuţii - niciodată, nicăieri. Momentul şi locul desfăşurării ar putea fi în viitorul apropiat, dar nu discutăm unde şi când”.
A doua zi, pe 3 mai, surescitatul secretar de stat al Apărării, Pete Hegseth, a simţit nevoia să lanseze, la rândul său, ameninţări Iranului, postând pe X: „Mesaj către IRAN: Vedem sprijinul vostru LETAL pentru Houthis. Știm exact ce faceți. Știți foarte bine de ce este capabilă armata SUA - și ați fost avertizaţi. Veți plăti CONSECINȚA la momentul și locul ales de noi” (grafia fostului jurnalist e obedient asemănătoare celei a preşedintelui). Problema ar fi - chiar dacă şeful Pentagonului nu pare să se sinchisească - este că doar preşedintele Statelor Unite este îndrituit constituţional să declare război. Mai mult, Steve Witkoff, şeful delegaţiei americane în negocierile cu Iranul, s-a grăbit să redistribuie postarea lui Hegseth!
Dacă adaug că, în perioada 13-16 mai, Donald J. Trump urmează să viziteze Arabia Saudită, Emiratele Arabe şi Qatar. Dorinţa preşedintelui ar fi fost să repete situaţia din primul mandat, când primul drum l-a făcut la Riyadh. Moartea Papei l-a determinat să ajungă mai întâi la Vatican (n-ar fi ratat megaspectacolul mediatic). Este oare dispus să mute pe umerii saudiţilor finalizarea şi costurile negocierilor cu Iranul? Să ne amintim că la jumătatea lui aprilie anul acesta a avut loc vizita la Tehran a ministrului apărării din Arabia Saudită, prințul Khalid bin Salman Al Saud, fratele premierului şi prinţului moştenitor Muhamad bin Salman. Primit cu onorurile cuvenite rangului său, prinţul aducea Ayatollahului Khamenei o scrisoare din partea liderului de facto al Regatului. Despre conţinutul acestei scrisori s-au făcut şi se fac încă speculaţii în Orientul Mijlociu. Este însă foarte plauzibil să fi exprimat sprijinul pentru negocierile americano-iraniene şi poate chiar dorinţa de a le găzdui şi media. Un lucru e cert: saudiţii - din motive binecuvântate, între care cele economice nu sunt deloc de neglijat - nu îşi doresc un război al Statelor Unite şi Israelului cu Iranul.
Reamintesc, acum doar în treacăt, faptul că Arabia Saudită se poziţionase împotriva Acordului Nuclear din 2015, semn că, în 2025, şi în Orientul Mijlociu lucrurile s-au schimbat şi ţin pasul cu istoria.
Foto: Hepta
