Manosfera, zona internetului populată de cele mai abjecte ființe: băieții și bărbații dezbat inclusiv moduri în care să-și abuzeze mamele sau surorile
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Am publicat recent un text în Libertatea despre serialul nou care a pus pe jar planeta: Adolescence – istoria unei societăți fără viitor. Despre serialul la care se uită toată planeta.
Cuprins:
La mine pe pagina de Facebook, postarea a devenit virală: în câteva zile au fost peste un milion de vizualizări și un număr imens de distribuții, iar sutele și sutele de comentarii nu se mai opreau. Se vede că e o temă care ne doare, e tare sensibilă mai ales pentru părinți.
Am primit un mesaj de la Claudia Postelnicescu, avocat și expert european în radicalizare, extremism și narațiuni online: „Am promis că scriu o cronică la «Adolescență coruptă», serialul Netflix care a șocat lumea, în continuarea excelentei analize din Libertatea. Câteva aspecte mai puțin cunoscute despre fenomenul acestor tineri radicalizați, mai ales în Marea Britanie. Deși nu se vorbește public, și la noi avem criminalitate juvenilă asociată acestui fenomen, al cărui tartor este Andrew Tate și influența sa globală”.
I-am cerut Claudiei textul și, cu permisiunea ei, îi voi publica perspectiva.
Coruperea sufletelor. Analiza Claudiei Postelnicu despre manosferă, pornind de la filmul „Adolescență coruptă”
„S-a scris mult despre filmul-fenomen Adolescență coruptă, care poate fi văzut pe Netflix și s-au atins multe aspecte importante. Aș dori însă să aduc în discuție câteva fenomene interrelaționate cu cel al radicalizării online a adolescenților în așa-numita manosferă, din experiența mea de expert european în radicalizare, extremism și narațiuni online și cea de avocat, întrucât și la noi, criminalitatea juvenilă e în creștere, cauzele fiind multiple.
Fenomenul radicalizării tinerilor adolescenți preocupă de ani buni mai multe state europene, iar la nivelul Comisiei Europene - această entitate atât de mult detestată de unii - se discută de ani buni politici de prevenire și combatere a radicalizării și extremismului violent (denumirea generică).
Particularitatea radicalizării adolescenților în Marea Britanie, unde se desfășoară acțiunea din Adolescență coruptă, este aceea a fenomenului misoginismului violent, care a luat o amploare fără precedent, atât de mare, încât polițiștii britanici nu fac față numărului de atacuri, crime, violuri, agresiuni și violență de orice tip împotriva fetelor și femeilor. Cazuri tragice ale unor fete minore, de 13 ani, care au făcut înconjurul globului, precum și cazuri de mame tinere ucise din motive imposibil de justificat de partenerii de viață, în fața copiilor, ajunși în grija statului.
Cum a luat amploare radicalizarea adolescenților
Ni se sugerează și în acest film că radicalizarea acestor copii se face aproape exclusiv online, în chatgroup-uri, prin mesaje criptate și simboluri nevinovate, un limbaj greu de înțeles, despre care părinții nu au habar.
În concret, de ani buni există pe mai multe platforme social media grupuri de chat și bule întregi de băieți tineri, adolescenți și adulți, care ajung la mii de membri, dacă nu chiar zeci de mii, unde se discută exclusiv despre violență asupra fetelor și femeilor, moduri în care trebuie manipulate, păcălite, distruse psihic, șantajate, forțate să facă ceea ce nu doresc, să accepte inacceptabilul, să ofere tot și să nu aibă absolut nicio pretenție de la bărbați, să se considere obligate să performeze pentru bărbați, de la sex la treburile casnice, îngrijirea copiilor și a partenerilor.
Și să nu ceară nimic pentru ele. Dacă cer, să fie șantajate, bătute, ucise. În aceste grupuri de Discord (cel mai greu de urmărit, întrucât nu există absolut niciun fel de cenzură sau moderare), Telegram, X, Reddit, chiar YouTube, băieții și bărbații discută inclusiv modul în care să își violeze surorile sau mamele, cum să atace sau să se răzbune pe o fată care i-a refuzat, cum să o distrugă (psihic sau fizic), cum să o discrediteze la școală, în fața părinților, colegilor sau pe internet (punerea fără acordul lor a unor fotografii sau înregistrări private pe site-uri pornografice sau publice).
Șocul britanicilor a fost să constate că acești adolescenți deseori au vârste între 13 și 16 ani și deja sunt corupți, la fel cum e cazul lui Jamie, din „Adolescență furată”. Victimele lor sunt fete la fel de tinere, uneori mai tinere decât ei sau propriile surori, prietene, partenere.
Fenomenul a devenit atât de pernicios, încât autoritățile britanice au legiferat anul trecut, în 2024, misoginismul ca extremism violent, ceea ce face posibilă pedepsirea acestor fapte. Există chiar discuții în mediul academic și de politici publice de a se merge chiar mai departe și a considera crimele rezultate din misoginismul violent ca fiind o formă de terorism, scopul fiind acela al măririi pedepselor și combaterii fenomenului.
Care este însă scopul vicios din umbra acestui fenomen? Îl putem înțelege analizând puțin profilul celui care a contribuit masiv la amploarea globală a fenomenului, Andrew Tate. Frații Tate au devenit multimilionari exploatând femeile și mintea tinerilor și bărbaților singuratici care nu au acces la femei. Tate le-a dat rețeta: dacă tratați femeile odios, dacă le distrugeți încrederea în ele, dacă vă folosiți de ele, dacă le șantajați, obțineți acces și puteți face și bani de pe urma lor. Voi sunteți stăpânii lor, nu invers, trebuie doar să știți cum să tratați prada.
Otrăvirea minților a funcționat, din cauza altui fenomen global extrem de îngrijorător: epidemia de singurătate a bărbaților, tineri, adolescenți, adulți, vârstnici. Toți se confruntă cu o respingere din partea femeilor - motive multiple, nu le detaliez aici - și atunci este foarte ușor de profitat din această vulnerabilitate.
Milioane de tineri se radicalizează pentru că simt că doar un mic procent sau doar o anumită tipologie de mascul are „succes” printre femei, acel mascul așa-zis „alpha” portretizat de frații Tate. De aici și succesul lor, adolescenții îi adoră, tinerii și bărbații respinși își cheltuie ultimii bani pentru a învăța cum să fie așa, cum să fie Andrew Tate. Firește că e imposibil, în fața realității respingerii lor de către fete și femei, indiferent ce sunt învățați, încep să își perceapă incapacitatea de a fi acel tip de mascul alpha, recurg la ură, dar nu împotriva unuia ca Tate, care i-a păcălit și îi exploatează în beneficiul propriu, ci împotriva femeilor, mai ales a celor frumoase. Intensitatea urii împotriva fetelor și femeilor atrăgătoare, frumoase, inteligente e fără precedent, însă victime sunt toate femeile. Cele atrăgătoare sunt țintele predilecte, pentru că rana respingerii de către o astfel de fată sau femeie este infinit mai profundă, iar ura și invidia pe frumusețea și atractivitatea ei, care există ignorându-i pe ei, interzicându-le accesul, ating cote patologice, cazuri de o violență extremă cu care britanicii s-au confruntat, și în contextul societății lor multiculturale, cu mixul de culturi ultraconservatoare și ultraliberale.
Dincolo de realitatea britanică prezentată în acest film, la nivel micro, cred că fiecare femeie a avut măcar o dată în viață un partener care făcea tot posibilul, prin mici remarci caustice, prin descurajarea unor proiecte, prin indiferență, prin blocaj explicit, să îi distrugă încrederea în ea pentru a o ține dependentă de el.
E omniprezent acest comportament și în mediul profesional, universitar, educațional, ați văzut scandalul cu sociopatul sociolog Bulai: ce face el altceva decât să distrugă încrederea studentelor în ele și să devină astfel vulnerabile avansurilor și șantajului lui? E o rețetă clasică a masculilor prădători, dar și a celor vulnerabili, care dacă nu ar recurge la manipulare, nu ar avea niciodată acces în proximitatea unor femei frumoase.
Global, ca reacție la acest fenomen de radicalizare, construit pe fenomenul însingurării și alienării societale a băieților tineri și a bărbaților adulți inapți social, există și contrafenomenul supra-independenței femeilor (autonomie financiară, capacitatea de a se descurca singure, educația superioară ș.a.). Ele refuză, în număr din ce în ce mai mare, să accepte doar o prezență masculină în viața lor, care nu oferă nimic dincolo de această percepție a prezenței.
Cum a ajuns și cum se manifestă fenomenul (și) la noi
În meseria mea, de când m-am apucat să fac și drept penal, s-a nimerit să ajungă la mine, pe un stick, niște date culese din manosferă de niște hackeri. Acolo era vorba despre 2-3 băieți, conectați în manosferă, fiecare din alt oraș, care le șantajau pe colegele lor sau tinere fete minore în felul următor: să le trimită poze cu ele nud, apoi să le trimită filmulețe cu ele în situații compromițătoare, de natură sexuală, apoi să le trimită filmulețe cu ele torturând animale, apoi torturându-se și automutilându-se pe ele ș.a.m.d. Dacă nu se supuneau - pe baza pozelor și filmulețelor anterioare - erau șantajate că se vor trimite toate către părinți, către școală, pe internet. Pot scăpa dacă oferă sex acestor monștri sau dacă oferă bani. Întrucât astfel de șantaj progresiv și astfel de acte abominabile distrug mintea unor adolescenți într-un mod ireparabil - unii se transformă în monștri psihopați - multe victime, terorizate de spaimă și rușine, se sinucid.
Rareori victimele, mai ales la vârste fragede, când sunt încă minore, au curaj să meargă la poliție, doar cele care au o relație bună cu părinții apelează la ajutorul lor. Așadar, relația bună și apropiată, caldă, fără judecată, cu părinții este esențială. Global, numărul sinuciderilor în rândul tinerilor este în creștere, indiferent de gen, tinerii se simt respinși, neînțeleși, neîncrezători, traumatizați, forțați, fără viitor.
În subsidiar, ar fi de menționat un alt fenomen dăunător care contribuie la alienarea progresivă a tinerilor și la radicalizare: fenomenul Only Fans, fete care se expun online, în situații erotice, contra unor costuri modice (5, 10 dolari), oferind acces virtual unor băieți și bărbați care, în viața reală, le urăsc, pentru că știu că nu au cum, de fapt, să fie vreodată cu ele. Unii le urmăresc și le ucid, aceste fete dispar subit și fără urmă din online.
Partea gravă și tragică - cum am văzut și în film, cu polițistul care nu avea habar despre ce se întâmplă online și cum funcționează acel limbaj doar de adolescenți înțeles - este că poliția nu are personal, nu are logistica necesară să stea să monitorizeze aceste milioane de chatgroup-uri online, pe varii platforme, multiple. E o misiune imposibilă.
De aceea, Comisia Europeană s-a gândit la sancționarea platformelor care nu monitorizează și nu exclud astfel de conținut, care nu închid astfel de chatgroup-uri, vă amintiți despre arestarea lui Durov, CEO-ul Telegram în Franța, exact din acest motiv, refuzul lui Elon Musk de a se preocupa de acest subiect sau de a fi atenți la ce se întâmplă în aceste bule de pe platformele lor.
Ranchiuna și resentimentele lui Musk împotriva Comisiei Europene de aici vin, pentru că X a fost sancționată întrucât refuză să se conformeze acestor minimale cerințe, mai bine spus, acestor tentative de a combate fenomenul radicalizării și violenței online.
Pentru că nu vorbim doar despre misoginism. Acești adolescenți sunt la fel racolați și radicalizați să pună bombe, să devină teroriști de tipul lupul singuratic, să se implice în tot felul de acțiuni periculoase, de la vinderea și exploatarea copiilor la traficul de organe, de ființe umane, de animale exotice, de orice. De ce? Pentru că prădătorii din umbră știu că pedepsele pentru minori sunt mai mici, că mulți tineri radicalizați nu au o familie căreia să le pese de ei, că viețile și sufletele lor, în marea schemă a lumii contemporane, dominate de prădători, nu contează. Vedem cum se iau deciziile politice și cum tinerii sunt trimiși ca idioți utili în războaiele altora, cu câte o bombă într-un rucsac școlar.
Cauze și soluții
Acum, de găsit cauza sau cauzele succesului fenomenului de radicalizare a tinerilor e cel mai important. Însă filmul, în opinia mea, surprinde bine o cauză: imposibilitatea comunicării afective între părinți și copii, în special între tați și băieți. Pentru că tații incapacitați emoțional de generațiile dinainte (din alte motive - război, crize economice, schimbări radicale) sunt la rândul lor complet incapabili să ofere sprijin emoțional copiilor lor. Tatăl lui Jamie nu îl îmbrățișează în momente- cheie, e o distanță emoțională acolo.
Dincolo de asta, vedem cum soția preia toate problemele emoționale ale soțului - furia, disconfortul, panica, incompetenta instrumentalizată - pe umerii ei, ca o bonă, ca o mamă, ca o servitoare, ea se ocupă să îi regleze lui emoțiile, pentru că el nu e capabil. Copiii cresc într-un mediu în care văd un tată incompetent și o mamă redusă la rolul de baby-sitter pentru soț.
Polițistul tată lasă, de asemenea, totul pe mamă, e un tată cvasiabsent și se vede din răceala și ezitarea fiului de a petrece timp cu tatăl său, precum și din ignoranța totală despre realitatea de zi cu zi a fiului său, pe care o are tatăl polițist. Tați absenți, prezenți doar fizic sau tații care dispar imediat după nașterea copilului ori chiar înainte, în timpul sarcinii, sunt un alt fenomen global în creștere. Există prevalent, la nivel societal, un dispreț pentru rolul femeii, dispreț care este supralicitat în manosferă. Și disprețul începe acasă, cu disprețul față de mame, căci toți acești bărbați care devin viitoare brute au o mamă care este tratată mizerabil de către tată. Și atunci, ne întrebăm: de unde vine această ură incredibilă împotriva femeilor? De unde o preiau copiii și tinerii? Evident că din societate, este acolo, în fel și chip, nerezolvată, dimpotrivă exacerbată la maxim de prădători ca frații Tate.
Concluziile sunt multiple, ca și fenomenele care se întrepătrund pentru a crea o criză societală complexă. Însă ceea ce mă îngrijorează pe mine este că soluțiile sunt puține. Mai ales când văd că prădători ca Tate scapă de pedepse, iar victimele lor (pentru că în felul lor, acești mici criminali sunt inițial victime ale propriei radicalizări) ajung ucise sau prin închisori pe termen lung, cu viețile distruse.
Oare soluția ar fi să revenim în offline, la viața reală, la conexiunile directe, care ne refac umanitatea? Din ce în ce mai mult cred că devine singura opțiune. Nu vom putea niciodată să controlăm internetul, care este plin la saturație de cele mai abjecte ființe care populează acest pământ, prădătorii cei mai siniștri, demonii cei mai turbați, care se ascund în aceste măruntaie digitale, imposibil de găsit.
Ei generează trenduri prin care inoculează rușinea de a te comporta decent, de a fi uman, de a avea emoții, cei care disprețuiesc gesturi cotidiene de empatie, de a ajuta o femeie însărcinată, de a face cumpărături împreună cu soția sau cu partenera, de a ajuta la gătit, la creșterea copiilor, astfel încât viitoarele generații de bărbați adulți să preia această rușine și să își cenzureze instinctele firești, emoționale, umane, instinctul de a proteja, de a ajuta, de a oferi sprijin și să dezvolte instinctele negative, egoismul și apetitul prădător.
De aici vin aceste nesfârșite teste despre care tot auzim, care li se dau adolescenților online, pentru a-i testa, să se automutileze, să omoare animale, să distrugă o viață, să compromită pe cineva etc. Așa li se distrug sentimentele bune, umanitatea, pentru a deveni brutele de mai târziu. Se culpabilizează bunătatea, altruismul, iubirea, solidaritatea, scopul ultim fiind inducerea alienării și recursul unic la falsa frăție din manosferă. E manipulare psihoemoțională, care prinde extrem de ușor niște minți încă nedezvoltate.
Concluzie
Cum luptăm cu aceste fenomene corelate doar niște minți strălucite, din mai multe domenii corelate, de la poliție, la educatori, la psihiatri, la asistenți sociali, la politicieni și cei care fac politici publice, pot găsi soluții. Adolescență coruptă nici măcar nu intră în labirintul digital atroce cărora le sunt pradă acești copii, însă s-a întâmplat să văd ce e acolo și, credeți-mă, îți revii greu după așa ceva, ca adult care deja ai văzut multe, darămite ca biet copil cu mintea și emoțiile încă în formare.
Trăim într-o lume în care se dorește eliminarea iubirii, atât a iubirii de sine, cât și a iubirii de ceilalți, pentru că aceia vulnerabili - cum e și Jamie, incredibil de nesigur pe el, cere validarea psihologei -, cei alienați sociali sunt ușor de prelucrat și manipulat de către psihopații prădători, fără suflet și fără conștiință, fără remușcări și fără regrete, care au nevoie mereu de alte suflete, acesta e businessul, de fapt, coruperea de suflete, fără milă sau preocupare pentru consecințe, pentru dezastrul, oroarea și tragediile pe care le lasă în urmă”.
Cenzurat 29.03.2025, 02:53
Cate crime sunt și atacuri violente din Anglia împotriva femeilor sunt comise de albi și câte de imigranții de pe alte continente? De ce nu se vorbește despre radicalismul din partea femeilor care văd bărbații cs pe niște abuzatori? De ce nu vorbește nimeni despre cum băieții de 13-14-15 ani vad constant pe internet cum sunt acuzați de faptul ca sunt masculi și automat au privilegii și sunt niste animale? De ce nu se vede ca fix genul asta de mesaje radicale din parte a femeilor îi împing pe mulți băieți care nici nu au sărutat vreo femeie în brațele lui tate?
Orangegoblin 29.03.2025, 04:15
Am ras copios la fantasmagoriile doamnei. Traiesc in UK de 18 ani si cunosc bine realitatile locale.
cosmavirgil 29.03.2025, 06:02
Claudia, mi-a fost greu să trec mai departe de „Toți se confruntă cu o respingere din partea femeilor – motive multiple, nu le detaliez aici – și atunci este foarte ușor de profitat din această vulnerabilitate”. Te-ai izolat instantaneu de o parte și atunci adio analiză obiectivă.
unfake 29.03.2025, 19:05
Poate nu e (total) obiectiva dar e necesara, ca semnal de alarma.
Moravurinoi 29.03.2025, 09:56
Indivizii Tate ar trebui inchisi numai pt incitarea la "manosfera". Lasand la o parte acuzatiile reale. Evul mediu all over again.