de Andreea Pavel, jurnalist Info Sud-Est Constanța
De câțiva ani, procurorii DNA Constanța au luat la măturat stațiunea Mamaia și o parte din lacul Siutghiol. La primul făraș din sezonul 2019, l-au inculpat pe Radu Mazăre în trei dosare nou-nouțe. Într-unul din ele este inculpat și actualul primar al orașului, Decebal Făgădău. Într-un al patrulea dosar, au fost făcuți suspecți 29 de funcționari din Primăria Constanța.
Procurorii spun că edilii și funcționarii au dat autorizații ilegale de construire pe plajă sau că au vândut după bunul plac terenuri subevaluate. Nimeni nu știe încă dacă dosarele vor fi trimise în judecată sau dacă, odată trimise, dosarele vor sta în picioare în fața judecătorilor. Asta înseamnă prezumția de nevinovăție.
Știm însă că știrea inculpărilor în cascadă din 2 iulie 2019 n-a mai șocat pe nimeni, nici măcar n-a mai revoltat pe careva ci, mai degrabă, a fost un déjà-vu.
Dosarul ”Retrocedărilor”, doar o mică parte a dezastrului
Pentru că Radu Mazăre este deja în pușcărie, unde are de stat, teoretic, vreo 9 ani pentru că a retrocedat ilegal 100 de hectare din orașul Constanța: din parc, de pe plajă, din oraș, de unde a apucat. La pachet cu el au fost condamnați șeful Juridicului și șefa Patrimoniul din Primăria Constanța, evaluatorii terenurilor, notarii publici implicați, interpușii și un grup de funcționari din primărie. Au scăpat doar cei care au murit în timpul procesului, care a fost tergiversat aproape 10 ani, și încă un inculpat căruia i s-au prescris faptele.
Însă acest dosar celebru, al ”Retrocedărilor”, acoperă doar o mică parte din parcelele de pământ și nisip tranzacționate în cei 15 ani cât Mazăre a fost jupân peste oraș. Dosarul include doar terenurile retrocedate în perioada 2000-2005. Și nici măcar pe toate, pentru că procurorul de caz a selectat doar o parte din terenurile retrocedate și doar pentru a dovedi metodele de operare ale grupului de inculpați.
Imaginea dezastrului din Constanța și Mamaia este mult, mult mai amplă, catastrofală, și nu include doar terenuri retrocedate.
În paralel cu retrocedările, hectare întregi de plajă, din oraș sau de pe malul lacului Siutghiol au fost vândute la prețuri de nimic, fără licitații publice și fără ca nimeni din primărie să nu fie deranjat de procurorii DNA până în urmă cu câțiva ani, atunci când carnavalul lui Mazăre a fost dublat de carnavalul acuzațiilor penale.
Primul dosar – vânzarea subevaluată a curții Palatului Reginei Maria
Mazăre a fost primar din vara lui 2000, însă abia în vara lui 2014 un procuror DNA din Constanța a îndrăznit să-l tragă de mânecă și să-l întrebe de sănătate. L-a întrebat cum de a vândut curtea Palatului Reginei Maria cu 23 de euro/mp deși terenul valora cel puțin 300 de euro/mp. Îmi închipui că Mazăre n-a știu să-i răspundă, așa că procurorul l-a trimis în fața judecătorilor care i-au livrat fostului primar o condamnare de 6 ani și jumătate în primă instanță. Dosarul se judecă încă, în apel.
Îmi amintesc că atunci, după ce am scris ancheta despre terenul Palatului Reginei Maria, m-am contrazis jumătate de seară cu un coleg de presă din București care insista să mă convingă că DNA nu are serviciu teritorial în Constanța și, deci, că DNA nu are procurori în Constanța. Îi explicam că, nu numai că DNA are ST la Constanța dintotdeauna, ci și că există cel puțin un dosar despre care știu că e deschis de procurorii de aici, adică cel referitor la Palatul Regal.
Se întâmpla asta pentru că procurorii DNA de la Constanța au fost paria sistemului lor chiar în perioada în care Radu Mazăre și locotenenții lui din primărie, notariate și cabinete de evaluare dădeau marile tunuri de pe litoral. Tunuri pe care abia astăzi DNA Constanța le cercetează, la un pas de prescripție.
DNA Constanta, doar în statistici și bilanțuri
În timpul lui Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, DNA exista la Constanța doar în statisticile seci și la bilanțurile anuale ale instituției, unde se situau pe ultimul loc din țară, cu unul sau două rechizitorii pe an. De ce, Doamne ferește, am fi avut nevoie de procurori la Constanța când Mazăre și gașca lui măcelăreau plaja, parcurile și spațiile verzi din oraș?
Se întâmpla asta pentru că pe Radu Mazăre nu îndrăznea nimeni să-l deranjeze nici măcar cu un telefon de ”Bună ziua, ce mai faceți?”, darămite cu o citație la audieri. Procurorii din parchetele constănțene îi închideau dosarele la fel cum le deschideau și le deschideau doar pentru că așa cerea procedura când cineva depunea o plângere. Alți procurori țineau dosarele la sertar până se prescriau.
”Cumpărătorii de bună credință” pe malul lacului Siutghiol
De ce era posibil asta? Pentru că, iată, ne întoarcem la retrocedări. Pentru că malul lacului Siutghiol este plin de fâșii de teren tranzacționate între apropiații lui Mazăre și, de cealaltă parte, ”cumpărătorii de bună credință”, adică procurori și judecători din Constanța. Pentru că rude ale magistraților din Constanța beneficiază de sinecuri în instituțiile constănțene dirijate de fosta administrație. Pentru că așa au mers lucrurile la Constanța. Atât s-a putut.
Astăzi, când a coborât din duba albă și prăfuită, Radu Mazăre nu mai avea nimic din strălucirea arogantă a omului de neatins cu care ne-a obișnuit pe toți, de la jurnaliști la magistrați. Era un biet fost primar cu mâinile adunate în două cercuri de metal, zgomotoase și incomode, cu un tricou simplu și șifonat, obosit de pe drumul de la Rahova. Era negru, la propriu, de bronzul rămas din Madagascar și de supărarea de după gratii.
Abătut, ridat și îmbătrânit. 51 de ani în 5 iulie. Așa arată astăzi șmecherașul care acum 20 de ani începea să vândă Constanța la bucată.
CITEȘTE ȘI: