Bibliotecă naţională, aşa cum cică şi-a făcut cadou Finlanda la centenarul ei, aveam de ceva vreme. N-ar fi avut rost să ne mai facem una, că şi aia pe care o avem e mai mult goală.

Teatre, unele chiar frumoase, avem. Ăla mare din Bucureşti chiar a fost renovat de curând. Şi tot gol e. Stadioane monumentale şi scumpe s-au tot făcut prin ţară, la Bucureşti, la Cluj, la Craiova şi încă se fac. Pentru a sta goale.

Aşa că nu prea aveam ce mai inventa pentru a ne da mari de centenar.

Poate de aia ne tot chinuim, de câţiva ani, să ne putem făli măcar la 100 de ani de la Marea Unire exact cu lucrurile cu care se făleau şi ăia prin Evul Mediu: luxul bisericii şi dotarea armatei.

Bine, noi avem o scuză: când Europa se chinuia cu monştrii Evului Mediu, noi încă ne luptam să scăpăm din ghearele Antichităţii. Nu-i un reproş, e doar o constatare.

Aşadar cam asta ar fi trebuit să ne fie mândria la aniversarea unui secol de când România a devenit mai mare decât e azi.

Am investit, în ultimii ani, enorm în bisericizare şi în militarizare.

Cultele ne-au costat, în cei 29 de ani de după 1990, cam trei miliarde de euro, fără să luăm în calcul şi retrocedarea unor proprietăţi ce nu mai făceau, de fapt, subiectul retrocedării, pentru că nu fuseseră naţionalizate după 1947, ci aparţineau statului cu multă vreme înainte.

Uneori chiar de pe vremea lui Cuza şi a lui legendară secularizare. Armata a început să ne coste mult mai recent. Am spart câteva miliarde de euro numai în ultimii 4 ani, să fie.

Ca să-l citez pe Preafericitul Patriarh Daniel, „Dai un ban, dar cumperi ceva frumos!”.

Căci tocmai asta e problema. De dat bani am dat, dar am cumpărat ceva frumos? Nu, n-am să ridic problema utilităţii. Ci doar pe cea a frumuseţii şi pe cea a funcţionalităţii. În acest moment catedrala este orice numai frumoasă nu. Şi, deşi a fost sfinţită, nici prea funcţională nu e.

Catedrala Mântuirii Neamului, de vânzare pe OLX

Catedrala Mântuirii Neamului a fost inaugurată pe 30 noiembrie

Cu armamentul pentru care am plătit căruţe cu bani (bine că nu ne-au cerut şi copii pentru trupele de ieniceri, că noi am fi dat) problema e şi mai nasoală: nu e nici operaţional şi nici măcar funcţional.

Iar în unele cazuri nici măcar nu e, deşi l-am plătit. E cazul rachetelor Patriot, pentru care am plătit deja peste două miliarde de dolari din patru, dar vom primi primul sistem (din şapte) de-abia spre finalul anului viitor.

Un fost ministru al apărării, Gheorghe Tinca, întrebat de ce tot cad MIG-urile, a spus cu înţelepciune: „MIG-uri avem, MIG-uri cad!”.

Acum, după aproape două decenii, ne-am învăţat lecţia. Avem 12 F16, pentru care am plătit 628 de milioane de euro, dar astea nu mai cad. Pentru simplul motiv că nici măcar nu se mai ridică de la sol. Spuneam că, deocamdată, catedrala nu e frumoasă şi nici funcţională.

Frumoasă nu va fi niciodată, dar funcţională sperăm să fie cât mai repede, ca să avem unde să ne rugăm să ne funcţioneze armele alea scumpe măcar cu ocazia paradelor militare.

OPINIE/ PAH comentează investiţiile României din ultimii ani în "bisericizare şi militarizare"

Patrick André de Hillerin

CITEȘTE ȘI:

OPINIE/ Tabloul României de Centenar, descris de PAH. Și un mesaj de Ziua Națională: „La mulți ani, România! Ești neschimbată, fată!”

OPINIE/ PAH despre corupția din presă: Cerem transparență, dar nouă ne lipsește total. Cerem intransigență, dar nu ne-o aplicăm și nouă!

OPINIE / PAH: Ce-ntenar? De prea multă vreme, funcționăm, ca națiune, doar cu gândul la supraviețuire

 
 

Google News Urmărește-ne pe Google News