Opinie de
Patrick André de Hillerin
Toate articolele autorului

Joi, 7 martie 2019, Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul european din 2019 a decis prin decizia nr. 3/D.07.03.2019 să respingă ”protocolul de constituire a alianței electorale <>”.

Acest lucru înseamnă că, deocamdată, USR și +PLUS nu pot participa pe listă comună la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Decizia finală, însă, aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, din momentul în care va fi sesizată de către membrii celor două partide, va fi obligată să se pronunțe în termen de două zile.

Ne aflăm, și nu mă tem că aș putea folosi cuvinte prea pompoase, într-un moment de cumpănă pentru democrația românească.

Și am să explic de ce.

Respingerea înregistrării acestei alianțe pare și va părea și mai departe, indiferent de argumente, o samavolnicie. Cel puțin în ochii publicului care îi simpatizează pe politicienii din USR și +PLUS.

De la distanță și pe repede înainte, pare că cineva vrea să împiedice participarea la alegeri a unei alianțe care, conform celor mai multe sondaje (de fapt, a tuturor sondajelor oneste), avea șanse foarte mari să joace un rol extrem de important la europarlamentare.

De altfel, USR a și acuzat puterea legislativă actuală, PSD-ul și pe Liviu Dragnea că îi stopează drumul spre gloria europeană.

Problema este că decizia BEC se bazează pe niște legi în vigoare, legi pe care nici USR și nici +PLUS nu le-au contestat înainte de emiterea acestei decizii.

A doua problemă este că cei din USR știau, în momentul depunerii actelor, că nu răspund rigorilor acestor legi. Pentru că patidul este târât prin tribunale de un an și jumătate, lucru ce nu i-a permis, legal, să opereze modificările necesare în Registrul Partidelor. Astfel, în respectivul registru, președinte al partidului este, în continuare, Nicușor Dan, deși, în mod real, acesta a demisionat din partid în 2017.

Doar că există procese pe rol, în faza de apel, procese nesoluționate, care împiedică modificarea înscrisului din Registrul Partidelor.

+PLUS stă ceva mai bine, respectiv nu are parte de contestații, dar are o întârziere de câteva zile la depunerea actelor pentru confirmarea noii conduceri a partidului.

O chichiță, câtă vreme legea nu spune dacă e nevoie de 30 de zile lucrătoare  sau nelucrătoare de la congres și până la depunerea actelor.

+PLUS este și reprezentat în BEC, având un membru în Parlamentul European, după cooptarea lui Cristian Preda.

Deși USR funcționează, deși USR primește de la AEP subvenția ce i se cuvine ca partid parlamentar, legea nu îi permite USR (în acest moment), să formeze o alianță electorală pentru europarlamentare, decât dacă actele sunt semnate de către cel care apare drept președinte al partidului în Registrul Partidelor. Dacă Înalta Curte de Casație și Justiție va decide că, legal, respingerea Alianței 2020 USR PLUS este valabilă, atunci USR nu va mai putea candida nici măcar pe liste individuale la europarlamentare, dacă nu-și va rezolva în timp util problemele din instanță.

Ei bine, USR și +PLUS sunt partide pe val. Unii spun că, împreună, ar fi putut ieși pe locul 2 la europarlamentare, după PSD și înaintea PNL.

Interzicerea inițială a participării la alegeri pe listă comună poate aduce, rapid, un plus în intenția de vot. Dar dacă interdicția persistă și după decizia ÎCCJ, chiar avem probleme.

Avem de ales, ca societate, între a accepta încălcarea dispozițiilor legale și a accepta că se pot face lucruri și fără a respecta legea la virgulă.

E greu, e foarte greu, mai ales în climatul care s-a creat în ultimii doi ani și ceva. Deocamdată, decizia BEC este pe deplin acoperită legal. Poate ÎCCJ va găsi o interpretare, o portiță, ceva.

Dar și asta e greu, dacă discutăm de acte, de hârtii, de înscrisuri.

Riscul este enorm.

O decizie care nu va satisface tabăra talibană a înjurătorilor puterii poate duce la manifestații de stradă direct violente. Oamenii vor fi exasperați de ceea ce pare un abuz fățiș. Anii de propagandă în care s-a spus că puterea și-a subordonat Justiția își vor face efectul acum.

Pe de altă parte, dacă actele nu sunt în regulă conform cerințelor legii, aprobarea înregistrării Alianței 2020 ar fi un abuz democratic, o decizie luată sub presiunea ipotezei de revoltă populară.

De aceea ne aflăm într-un moment foarte delicat, un moment de cumpănă reală. Teoretic, judecătorii nu pot lua decizii decât în baza legilor existente. Dar cine își poate asuma un prezumtiv război civil?

Datoria USR și a +PLUS este, acum, să renunțe la retorica revoluționară și vindicativă și să ne spună, clar, cu acte și înscrisuri, care este situația reală. Nu trebuie să dea vina pe opozanții lor politici, dacă actele lor nu sunt în regulă din punct de vedere al legii.

Nu este timpul unor astfel de jocuri.

Dacă Dan Barna și Dacian Cioloș nu ies și nu explică foarte clar, onest și convingător stadiul în care, legal, se află partidele lor, atunci Dan Barna și Dacian Cioloș se vor face vinovați de orice tulburare a democrației ce va să vină.

Nu putem întoarce mâna democrației la spate, forțând-o să accepte încălcări ale legii în numele democrației.

Așa încep dictaturile, prin încălcarea legii.

Iar când încep, nu se mai termină decât sângeros.


Citește și:

USR-PLUS acuză un abuz, BEC invocă o eroare. Metoda prin care puteau Dacian Cioloş şi Dan Barna să evite respingerea alianţei