Un divorț la fiecare două căsătorii în Cluj, în luna martie. De ce nu mai rezistă căsniciile

În doi ani, căsătoriile din Cluj au scăzut cu aproape 50%

Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) arată o tendință clară: tot mai puține căsătorii și tot mai multe divorțuri.

În luna martie 2026, în România au fost înregistrate aproximativ 3.146 de căsătorii și 2.235 de divorțuri, ceea ce indică un raport tot mai strâns între cele două fenomene.

În județul Cluj, dezechilibrul este și mai vizibil, în luna martie a anului 2026 au avut loc, potrivit Digi 24, 130 de căsătorii și 72 de divorțuri.

Practic, în luna martie, în Cluj, la fiecare aproximativ două căsătorii înregistrate a existat un divorț finalizat.

Datele arată o scădere constantă a numărului de căsătorii în Cluj:

• Martie 2024: 250 de căsătorii, 46 de divorțuri
• Martie 2025: 188 de căsătorii, 50 de divorțuri
• Martie 2026: 130 de căsătorii, 72 de divorțuri

Tendința este de scădere accelerată a căsătoriilor și creștere a divorțurilor. Același fenomen este vizibil și la nivel național.

România, între scăderea căsătoriilor și creșterea divorțurilor

Potrivit celei mai recente publicații oficiale a Institutului Național de Statistică (INS) – „Evenimente demografice în anul 2025”, lansată la sfârșitul lunii mai 2026, în anul 2025, în România s-au înregistrat 95.713 căsătorii, cu 5.729 de căsătorii mai puține decât în anul anterior.

Scăderea cea mai mare s-a resimțit în orașe: în mediul urban s-au înregistrat cu 3.926 mai puține nunți, în timp ce în mediul rural, scăderea a fost de 1.803 căsătorii.

În 2025, în România au fost înregistrate 21.479 de divorțuri, cu 787 mai multe decât în 2024. Rata divorțialității a crescut de la 0,95 la 0,99 divorțuri la 1.000 de locuitori.

Majoritatea divorțurilor au avut loc în mediul urban, unde s-au înregistrat 16.449 de cazuri, de peste trei ori mai multe decât în mediul rural (5.030 de cazuri).

Per ansamblu, în 2025 s-a înregistrat un divorț la fiecare 4,5 căsătorii, potrivit datelor oficiale.

De ce ajung multe căsătorii la divorț în zilele noastre

Trendul este vizibil la nivel internațional, nu doar în România. De exemplu, un raport amplu al OECD confirmă schimbarea structurală a relațiilor în statele dezvoltate.

Concret, OECD – Society at a Glance 2024 arată că rata căsătoriilor a scăzut semnificativ din anii 90. În majoritatea statelor dezvoltate, vârsta medie la prima căsătorie depășește astăzi 30 de ani și ajunge frecvent la 32-34 de ani. Asta în timp ce divorțurile s-au stabilizat sau au crescut ușor în multe țări. 

Studiile internaționale arată că divorțul nu este determinat de un singur factor, ci de o combinație de schimbări sociale.

Mirela Husaru, terapeut format în Compassionate Inquiry, by Gabor Mate, a explicat pentru Libertatea de ce multe cupluri ajung la divorț în zilele noastre.

„Fiecare om intră într-o relație purtând cu sine experiențele copilăriei, felul în care a învățat să primească iubire, să gestioneze respingerea, critica, abandonul sau lipsa de siguranță emoțională. De multe ori, partenerii nu se aleg doar pe baza compatibilității conștiente, ci și printr-o atracție subtilă către ceea ce le este familiar afectiv. Astfel, într-o relație se întâlnesc nu doar doi adulți, ci și vulnerabilitățile, fricile și mecanismele de apărare pe care fiecare le-a construit pentru a supraviețui emoțional.”, spune Mirela Husaru.

„În contextul vieții moderne, presiunea asupra cuplurilor este tot mai mare. Ritmul accelerat, suprasolicitarea profesională, nesiguranța financiară, oboseala și lipsa timpului real de conectare fac ca mulți oameni să trăiască într-o stare continuă de tensiune. În aceste condiții, capacitatea de reglare emoțională scade, iar conflictele aparent mărunte ajung să reactiveze răni vechi și sensibilități profunde.”, a detaliat terapeuta formată de Gabor Mate.

„O observație banală poate fi percepută ca respingere, o retragere temporară ca abandon, iar lipsa atenției ca dovadă că iubirea a dispărut.”

„Oamenii fug de greu”

În zilele noastre, mulți oameni au ajuns să perceapă disconfortul emoțional ca pe un semn că relația nu mai funcționează, nu ca pe o etapă firească a vieții de cuplu.

„În același timp, societatea actuală cultivă tot mai mult ideea confortului imediat și a evitării disconfortului emoțional. Mulți oameni fug de greu, de confruntări sincere și de procesul dureros al reconstrucției unei relații. În momentul în care apar frustrările, dezamăgirea sau rutina, renunțarea pare uneori mai ușoară decât lupta pentru înțelegere și reconectare. Cultura rapidului și a satisfacției imediate îi face pe mulți să creadă că, dacă relația a devenit dificilă, înseamnă că iubirea s-a terminat.”, a explicat Mirela Husaru, pentru Libertatea.

Studii recente arată că persoanele care cred că relațiile cresc prin efort au înregistrat o scădere mai lentă a satisfacției în cuplu pe parcursul a doi ani, comparativ cu cele care se bazează mai mult pe ideea de „destin romantic”. Practic, cu cât oamenii sunt mai mulțumiți de relația lor, cu atât tind să creadă mai mult că iubirea trebuie cultivată și întreținută în timp.

„În spatele criticii, al răcelii emoționale, al retragerii sau al agresivității există adesea nevoi neexprimate: dorința de a fi văzut, ascultat, acceptat și important pentru celălalt. Multe relații nu se destramă din lipsa iubirii, ci din imposibilitatea partenerilor de a mai crea siguranță emoțională unul pentru celălalt.”, adaugă terapeuta. 

Cercetările lui John Gottman arată că stabilitatea unui cuplu nu este determinată de frecvența conflictelor, ci de tiparul emoțional din timpul acestora, mai ales de capacitatea partenerilor de a răspunde la nevoile emoționale ale celuilalt.

„Întrebarea importantă nu este cine a greșit, ci ce durere încearcă fiecare să protejeze și ce parte vulnerabilă nu a reușit să fie văzută în relație. Unele cupluri reușesc să se reconecteze atunci când înțeleg rădăcina emoțională a conflictelor lor. Altele descoperă că au rămas împreună mai degrabă din frică, obișnuință sau dependență afectivă decât dintr-o relație autentică.”, a punctat experta.

„În ambele situații, adevărata provocare rămâne capacitatea oamenilor de a se privi cu sinceritate, compasiune și responsabilitate emoțională, dar și curajul de a nu abandona relația la primul impas, ci de a învăța să traverseze împreună perioadele dificile.”, concluzionează Mirela Husaru.

România: spor natural negativ și presiune demografică

Pe lângă dinamica relațiilor, România se confruntă și cu o problemă demografică majoră.

În martie 2026 s-au născut 10.682 de copii și s-au înregistrat 20.766 de decese. Avem un spor natural negativ de -10.084 de persoane, potrivit INS.

Adică de aproape două ori mai multe decese decât nașteri. Datele INS indică faptul că fenomenul nu este izolat.

Căsătoria devine mai rară, iar separarea mai frecventă. Pe lângă factorii emoționali, specialiștii în demografie și sociologie subliniază și presiuni precum costul ridicat al vieții, instabilitatea locuirii, migrația profesională, lipsa timpului petrecut împreună, stresul cronic, social media și comparație socială sau așteptări emoționale mai ridicate.

Aceste elemente reduc capacitatea cuplurilor de a gestiona conflictele și cresc probabilitatea separării.

Concret, relațiile sunt mai instabile în context economic incert, asta în timp ce divorțul este mai puțin stigmatizat, iar tot mai multe cupluri amână căsătoria sau o evită complet.

Căsătoria nu dispare, dar se transformă

Datele INS, coroborate cu studiile internaționale, arată aceeași imagine: căsătoria este amânată, relațiile sunt mai flexibile, iar divorțul este mai acceptat social.

Într-o societate orientată spre satisfacție imediată și evitarea disconfortului, mulți parteneri ajung să interpreteze dificultățile firești ale unei relații ca pe un semn că iubirea a dispărut. Studiile arată însă că stabilitatea pe termen lung depinde mai puțin de absența conflictelor și mai mult de capacitatea cuplurilor de a înțelege rădăcinile emoționale ale acestora și de a se reconecta după perioadele dificile.

În acest context, județe precum Cluj devin doar o oglindă locală a unei tendințe globale care arată transformarea profundă a modului în care oamenii se raportează la relații, familie și angajament pe termen lung.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro