Peștele de la cap se împute. Două momente în care CCR și-a bătut joc de legi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Majoritatea din CCR arată că în unele cazuri pot fi primii care ocolesc legea sau, și mai grav, o fac țăndări. Iar două din asemenea momente sunt cele legate de numirea a trei noi oameni în componența Curții, dar și cazul aruncării în aer a problematicii declarațiilor de avere de către politicieni și angajații de la stat.
Cuprins:
Cu ochii pe guvern și taxe, CCR nu-și respectă legea după care funcționează
Scăpată de tensiunea și atenția acordată cu prilejul ultimelor rânduri de alegeri prezidențiale, majoritatea din Curtea Constituțională, instituție unde trei magistrați intră în ultima lună de mandat, arată că legea e opțională inclusiv la acest nivel.
Cu ochii ațintiți spre măsurile fiscale și spre viitoarea componență a Executivului, interesul coaliției pentru un moment politic delicat, adică numirea unei treimi din CCR, a fost relativ scăzut, două dintre funcții (din care cel mai probabil una va merge la PSD, una la UDMR) fiind în pachetul mai mare de negociere politică.
Iar în acest context, CCR, în frunte cu președintele Marian Enache, a uitat și ce spune inclusiv Legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale. Miercuri, într-un târziu, CCR a anunțat că în baza legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale, mai precis a articolului 68, alineatul 1, a sesizat instituțiile care sunt responsabile de numirea a câte unui nou judecător.
Însă, din start, CCR nu a trimis sesizările cu trei luni înainte, așa cum spune documentul invocat. De exemplu, la Camera Deputaților, datele de primire a documentului sunt 10 iunie de către președintele instituției (Ciprian Șerban), 11 iunie, de către secretarul general, și tot 11 iunie pentru Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Numărul de înregistrare al documentului CCR este datat 10 iunie. Sesizarea ar fi trebuit trimisă încă din luna aprilie, ceea ce nu s-a întâmplat, lucru despre care Libertatea a scris în mai multe rânduri.
„Domnul Varga Attila a depus jurământul prevăzut de art. 63 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, în data de 13 iulie 2016. Având în vedere că, potrivit tezei a doua din alin. (2) al art. 63, mai sus-menționat, „Judecătorii Curții își vor exercita funcția de la data depunerii jurământului”, se constată - în temeiul dispozițiilor art. 67 alin (2) teza întâi - că mandatul domnului Varga Attila expiră în data de 12 iulie 2025, urmând ca noul judecător numit de Camera Deputaților să depună jurământul în data de 13 iulie 2025”, punctează CCR în documentul trimis la Cameră.
Finalul e scurt și la obiect, Camera Deputaților trebuie să aibă numit un nou judecător la CCR cu o lună înainte de expirarea mandatului celui care împlinește 9 ani în funcție, dar anunțul vine cu câteva zile înainte de împlinirea sorocului: „Așadar, în raport cu regulile stabilite de art. 68 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, republicată, numirea noului judecător la Curtea Constituțională trebuie efectuată cu cel puțin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor, în baza dispozițiilor art. 142 alin (3) din Constituție și ale art. 5 alin (2) din legea organică a Curții”, mai spune CCR, într-un document plecat din instituție pe 10 iunie, pledând pentru o numire în două trei zile, pentru a fi respectată legea. O lege ocolită chiar de CCR.
Politicieni din coaliție, atât de la PSD, cât și de la PNL, s-au arătat deranjați de atitudinea CCR și deja văd că procedura va fi una pe repede înainte. La Senat, votul pentru noul judecător CCR va fi pe 23 iunie, în timp ce pe 25 iunie va fi dat votul la Camera Deputaților, potrivit deciziilor din cele două Birouri Permanente. Așadar, forurile legislative au fost în prezent scoase în afara termenelor stipulate de Legea 47/1992 de organizare și funcționare a Curții Constituționale. Și nimeni nu va plăti, pentru că nu există sancțiuni pentru situația creată de majoritatea CCR.
Secretomania declarațiilor de avere
La două săptămâni de când Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere nu trebuie făcute publice, nici pe site-ul instituției de care aparține angajatul la stat, nici pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, și nu trebuie să includă veniturile soților, CCR a publicat și motivarea.
O parte consistentă a pledoariei majorității din CCR (pentru că au fost și două opinii separate, una a judecătoarelor Livia Stanciu și Mihaela Ciochină, iar una a judecătoarei Iulia Scântei) pentru „ocrotirea vieții intime”, „familială și privată”. Oameni buni, legea inițială nu intra cu forța în casă, cu măciuca sau pistolul, ci cerea o minimă transparență a unor demnitari sau (înalți) funcționari publici, aleși, numiți sau care au trecut prin niște concursuri pentru a un servitor public și care decid destinele, fiecare în felul lui, a milioane de oameni care trăiesc în această țară.
În motivare, CCR a mai îndulcit situația. Din paragraful 54 al motivării putem înțelege că vom avea în continuare acces la declarațiile de avere ale demnitarilor aleși sau numiți politic. În schimb, tot ceea ce înseamnă funcții mai mari în instituții, obținute prin concurs, nu ar trebui să fie consultate. Și prin unele instituții sunt directori mai puternici decât miniștrii, pentru că demnitarii s-au tot schimbat, dar funcționarii au rămas pe loc.
Așadar, nu mai urmăriți cum își sporesc unii averile, nu mai fiți atenți cum pe banii contribuabililor unii își dau bonusuri de zeci de mii de lei, nu vă mai revoltați când oameni care o viață au muncit la stat învârt și împrumută milioane de lei. Stați liniștiți, ANI (o agenție acum impotentă) veghează pentru voi!
Iar cireașa de pe tort, ca revolta să fie și mai mare, la citirea motivării: pericolul inteligenței artificiale în contextul publicării declarațiilor de avere. Pe scurt, dacă avem acces public la unele date din declarațiile de avere, politicienii și funcționarii care permit o transparență de bun-simț a veniturilor pe care le au sunt în pericol. De ce? Pentru că are loc expunerea „persoanei unei nejustificate atenții publice”.
Un prim test pentru clasa politică va fi noua garnitură de judecători de la CCR, în condițiile în care și din cei rămași, unii au imaginea de frânari, ca să nu spunem antireformiști. Apoi, să vedem cum această mare coaliție va reuși să croșeteze pe legea ANI pentru a putea găsi o formulă prin care să fie asigurată transparența veniturilor.
zorrozabal 13.06.2025, 22:50
Și o sa iși mai bata(joc de Lege)!Daca cei 9 politruci nici macar nu au fost schimbați din funcții- dupa ce au aruncat la coș voturile a 7 milioane de români și dupa ce au interzis candidați-dupa....„sugestiilor”anumitor ambasade!
Basarab1948 13.06.2025, 23:32
Când ii vad fața aia de politruc lu Marian Enache,imi vine sa-mi bat copii!