Țara e în vacanță. Tu de ce mai muncești?

De mai bine de jumătate de an, de când și-a cumpărat biletul la un all-inclusive în Antalya, ți s-a plâns la telefon că va zbura cu avionul pentru prima dată în viață. Ți s-a plâns și când era treaz, și când băuse vreo șase-șapte beri. De fiecare dată ai gândit că ori se alintă, ori este idiot. 

Cum să pleci în vacanță și să tremuri de spaima călătoriei cu avionul? Milioane de oameni călătoresc cu avionul. În siguranță. Ai încercat să-i sugerezi să consulte un psihoterapeut înainte să se urce în avion, dar logoreea lui bahică te-a împiedicat. Un motiv care te înfurie: el are bilet de vacanță, dar nu se bucură de vacanță. Tu n-ai niciun bilet. Este opțiunea ta: munca.

Parcă ai vrea să fii dat drept exemplu pozitiv: iată un cetățean care muncește! În timp ce România se află într-o continuă vacanță. O vacanță confuză, buimacă și deprimantă. Parlamentarii și-au pus palma în fund și au plecat în vacanță. Guvernul interimar spune că muncește, dar pare că mimează munca. 

Totuși, ministrul Radu Miruță a fost în vacanță. Oare i-a cerut voie lui Ilie Bolojan? „Șefu, trag și eu o fugă să fac o plajă în Turcia!” Premierul Bolojan spune că nu pleacă în vacanță. Președintele Nicușor Dan n-a anunțat că pleacă în vacanță, dar, neoficial, se află în vacanță de când și-a preluat mandatul la Palatul Cotroceni. România nu are un guvern cu acte în regulă, dar toți își văd de vacanțele lor. Nu este drept! Revoltător!

Într-adevăr, sindicatele din Sănătate au făcut grevă, dar și greva asta pare una de vacanță. Companiile private fac concedieri. Există și o vacanță pe care n-o dorește nimeni: șomajul. Mințile românilor sunt plecate în vacanță. Nu mai are nimeni vreun motiv să muncească în România. În afară de câțiva țechini pe care îi câștigi la leafă, mâncată de inflație, de ce să te mai chinuiești cu munca? Mai bine pleci în vacanță. La fel ca prietenul tău din vestul țării. Te duci pe undeva, faci plajă, faci baie, bei o bere, te pozezi cu berea în mână și postezi fotografia pe Facebook. Ce viață frumoasă! Află toată lumea că ești în vacanță, că ești fericit!

Tu ești hotărât: poate să plouă cu cârnați în Antalya, nu te miști de la muncă. Poate să ajungă zece lei o ceafă de porc cu cartofi prăjiți pe litoralul românesc, nu te duci. Să curgă pe Valea Prahovei clătite cu vișine, nu te miști.

Îți faci datoria față de țară dacă nu pleci în vacanță și muncești, în continuare, ca un sclavete? Sacrificiu? N-ai nicio treabă cu România. Nu-ți este jenă să pleci în vacanță când țara se duce în gard. Apropo, dacă premierul Ilie Bolojan ar apărea la televizor și ar face un apel către români să doneze aur statului, fiecare cât poate, pentru a reduce deficitul bugetar, ca să nu vină Fondul Monetar la sfârșitul anului să ne scoată din… rahat, ai accepta să donezi? 

Să-ți donezi aurul pentru a salva România? Așa cum au făcut sud-coreenii în criza lor financiară de la sfârșitul anilor 90? Ai dona? Tu n-ai aur. Doar verigheta. Ți-ai dona aurul verighetei pentru România?… Vezi? Așa și cu munca ta. Muncești fără concediu, fără vacanță, pentru tine, nu pentru țară. Muncește!

Sună-l pe prietenul tău din vestul țării și spune-i ceva frumos înainte să plece în Antalya. „Vacanță frumoasă!” sau o platitudine de acest gen. Zbor lin! Să bea o bere în sănătatea ta dintre cele șase-șapte pe care o să le bea zilnic. Spune-i ceva memorabil. Nu-ți vine nimic în minte? Invidia te macină. Munca asta te-a tâmpit. Vezi? Munca te strică la cap.

Până la urmă, ai putea să deschizi cartea cu piesa lui Cehov, „Unchiul Vanea”, și să-i citești finalul. Uite ce-i spune Sonia unchiului Vanea*:

SONIA: „Vom trăi un șir lung, lung de zile, de seri nesfârșite; vom îndura cu răbdare încercările pe care ni le va trimite soarta; ne vom trudi pentru alții…”

Ah, ce-mi place asta: „ne vom trudi pentru alții”. Toată viața ai trudit pentru alții și nu vrei acum să pleci în vacanță!

SONIA: „…ne vom trudi pentru alții, și-acum, și la bătrânețe, fără să ne cunoaștem odihna și, când ne va sosi ceasul, vom muri supuși, și-acolo, dincolo de mormânt, vom spune că am suferit, că am plâns, că am fost amărâți și Dumnezeu o să se îndure de noi (…) Ne vom bucura și vom privi nenorocirile noastre de-acum zâmbind cu înduioșare și o să ne odihnim.”

Vezi? De ce să te odihnești în Antalya?

SONIA: „Ne vom odihni! Vom auzi îngerii, vom vedea cerul semănat cu diamante, vom vedea toate răutățile pământești și viața noastră va fi tihnită, duioasă și dulce ca o dezmierdare. Cred, da, cred (…) Ne vom odihni!”

Citește-i finalul din „Unchiul Vanea” prietenului tău. O să-i țină locul unui whisky înainte de a se urca în avionul spre Antalya. Citește-i!

* „Unchiul Vanea”, de A.P. Cehov, traducere de Moni Ghelerter și R. Teculescu, Editura Polirom, 2016, p. 182.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE