Pedeapsă mică pentru contabila care a țepuit MAE cu 8,4 milioane de lei. Cum povestește inculpata că a luat banii: „Când diplomații erau în misiune, eu îi treceam ca fiind în concediu”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Daniela Lavinia Păune – contabila care a „țepuit” Ministerul Afacerilor Externe (MAE) cu peste 8,4 milioane de lei – a descris în fața magistraților modalitatea prin care a „ciupit” vreme de 15 ani din fondurile instituției: când diplomații erau în misiune în străinătate, aceasta îi trecea în acte ca fiind în concediu de odihnă.
Cuprins:
Ulterior, Daniela Lavinia Păune transfera banii în conturile concubinului și ale fiului acestuia, cărora femeia le spunea că provin din economiile ei, nicidecum din infracțiuni.
Cei doi au avut reprezentarea că Daniela Lavinia Păune avea „un salariu destul de mare”, așa că au acceptat ca acesta să le plătească ratele la credite, concediile și mașinile (un Audi A6 pentru concubin și un Volkswagen Golf pentru fiul lui), terenul și casa în care urmau să locuiască cei doi și o garsonieră pe numele fiului.
Băiatul concubinului Danielei Lavinia Păune a observat la un moment dat, în 2024, pe un extras de cont, că banii pe care amândoi îi primeau proveneau de la MAE, deși ei nu erau angajați ai acestei instituții, iar atunci au decis să o denunțe la Parchet.
Contabila însăși se aștepta să fie prinsă, după ce a aflat că la MAE urma să aibă loc un control al Curții de Conturi, audit cu ocazia căruia a fost descoperită întinderea fraudei (din 2009 până în 2024), precum și dimensiunea prejudiciului (8.412.028 de lei).
- 7.176.957 de lei reprezintă suma totală virată necuvenit sub formă de drepturi salariale în conturile celor trei persoane (inculpata, concubinul și fiul acestuia).
- 1.235.071 de lei reprezintă suma suplimentară calculată și achitată la bugetul de stat de către MAE (impozit pe venit și contribuții sociale/asiguratorii) ca urmare a falsificării datelor.
Cum descrie fosta contabilă că a țepuit MAE vreme de 15 ani
Libertatea a consultat Hotărârea nr. 1018/2026 din 23 iulie 2026, prin care Tribunalul București a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Daniela Lavinia Păune cu procurorii pentru o pedeapsă de 3 ani și o lună de închisoare.
Pe data de 22 ianuarie 2026, fosta contabilă a recunoscut comiterea faptelor în ceea ce privește transferarea sumelor de bani în mod necuvenit din conturile Ministerului Afacerilor Externe în conturile bancare ale concubinului ei și ale fiului acestuia.
Mai mult, Daniela Lavinia Păune a explicat modalitatea de operare și cum a reușit să săvârșească fapta penală:
- „De exemplu, dacă un angajat MAE era plecat din țară, în misiune, acesta nu încasa salariul în lei, acesta fiind plătit în valută în țara în care era în misiune, adică avea brutul pe 0. Cu toate acestea, chiar dacă brutul lui era 0, MAE avea obligația legală de a-i achita contribuțiile sociale datorate atât de angajat, cât și de angajator, mai puțin impozitul pe venit.
- Astfel, eu treceam în programul de salarizare că persoanele respective care erau în fapt în misiune se aflau în concediu de odihnă, situație în care li se genera automat un venit salarial, la care se calculau contribuțiile sociale, pe care MAE le plătea din brutul lui, nu plătea suplimentar, și astfel aceste contribuții erau echivalentul sumelor pe care le transferam în contul meu și în conturile (concubinului și al fiului acestuia - n.r.)
- (...) Astfel, așa cum am precizat anterior, modificam în program la persoanele care erau în misiune și le treceam ca fiind în concedii de odihnă, după care generam în PDF centralizatoare de plată cu sumele respective și statele de plată, pe care le printam și le semnam.
- Ulterior, modificam înapoi în statele de plată persoanele care erau în misiune și pe care le trecusem în program ca fiind în concediu, printam doar acele pagini care conțineau datele referitoare la persoanele unde făcusem modificările și înlocuiam paginile respective, astfel că atunci când generam statul de plată acesta conținea datele corecte cu privire la fiecare angajat din MAE, cu numărul de ore lucrate, venitul brut, contribuțiile CAS, CASS, și venitul net, dar valoarea sumelor de plată era cea modificată de mine calculată inițial, cu valoarea mai mare.
- Precizez că în statele de plată nu figurau niciodată (concubinul și fiul - n.r.), aceștia apăreau doar în borderourile care erau transmise către bănci. (…)
- Astfel, mă ocupam de întocmirea borderourile de plată către bănci, în care treceam și numele celor doi (…), cu conturile în care le trebuiau transferate sumele de bani, precum și celelalte conturi ale mele în care să fie transferați banii, altele decât contul de salariu”, se arată în motivare.
În ceea ce privește implicarea celor doi în activitatea infracțională, inculpata a susținut că aceștia nu au avut cunoștință de proveniența sumelor de bani, respectiv că acestea au fost transferate din conturile MAE, întrucât ea le-a spus că le va da bani din propriul salariu și propriile economii.
Daniela Lavinia Păune a precizat că toate cardurile bancare în care a încasat bani de la MAE, atât cele personale, cât și cardurile celor doi suspecți, s-au aflat în posesia sa, aceasta efectuând operațiuni de retrageri numerar, iar acestora le dădea doar o parte din banii transferați.
Având în vedere că în aprilie 2024, la nivelul MAE se derula un control de către Curtea de Conturi, Daniela Lavinia Păune a conștientizat că vor fi identificate transferurile ilegale de bani pe care le făcuse, moment în care a demisionat și i-a mărturisit concubinului că banii proveneau din fondurile ministerului.
Între cei doi ar fi existat mai multe certuri și discuții aprinse, concubinul amenințând-o că va depune un denunț cu privire la aceste infracțiuni, fapt care până la urmă s-a și întâmplat.
Această situație a determinat-o pe Daniela Lavinia Păune să ia decizia de a-și înstrăina bunurile mobile și imobile deținute către fratele concubinului ei, întrucât s-a gândit la faptul că acesta va putea să aibă grijă de mama sa în eventualitatea în care aceasta va fi cercetată penal.
- „Menționez că nu am urmărit să sustrag imobilul din București pe care îl dețineam, de la o eventuală măsură asigurătorie și nici să-mi diminuez patrimoniul. M-am gândit doar la mama mea și să mă folosesc de banii obținuți în urma vânzării garsonierei pe perioada detenției”, a susținut fosta contabilă.
Concubinul și fiul său susțin că au aflat târziu de unde provin banii
Pe data de 2 februarie 2026, procurorii l-au audiat în calitate de suspect pe concubinul Danielei Lavinia Păune, care a relatat că a cunoscut-o pe aceasta în 2007, după divorțul lui.
Din 2008, Daniela Lavinia Păune a început să lucreze la MAE și s-a oferit inițial să-l ajute să plătească jumătate din rata pe care o avea la mașină: „S-a oferit să-mi dea jumătate din rată, bani pe care îi primeam în mână, îi lăsa pe măsuță acasă...”.
Începând cu anul 2009, iubita lui s-a oferit să-i achite rate integral, dar i-a cerut cardul și PIN-ul. Bărbatului nu i s-a părut nimic suspect și s-a conformat, după ce Daniela Lavinia Păune i-a spus: „Lasă că te mai ajut, îți plătesc din economiile proprii. Și lasă-mi cardul”.
Pe parcursul anilor, contabila i-a cerut iubitului ei și fiului acestuia să-și deschidă noi conturi și le-a cerut PIN-urile.
- „Sumele au fost utilizate atât pentru achitarea ratelor bancare cât și pentru cheltuieli curente. Cu titlu de excepție față de împrejurarea că nu a deținut cardurile utilizate în activitatea infracțională, suspectul a precizat că a folosit cardul Garanti pe care primea bani de la concubina sa la cheltuieli curente (cumpărături, carburant, diferite cheltuieli) sau atunci când se ducea în concediu singur, deoarece inculpata nu putea să nu fie la locul de muncă.
- Cu banii din al doilea credit contractat în anul 2017, de asemenea achitat cu sumele provenite de la inculpata (Păune Lavinia Daniela – n.r.), suspectul (…) a achiziționat pentru sine un autoturism marca Audi A6 în același an, iar pentru fiul său un autoturism marca Volkswagen Golf.
- De asemenea, pentru achiziția acestor autovehicule a utilizat și sume de bani economisite, urmare a faptului că în toată perioada respectivă nu a fost nevoit să achite ratele creditelor contractate, de acest aspect ocupându-se concubina sa.
- Tot cu aceste sume provenite din economiile realizate pe seama concubinei sale, a achitat jumătate din valoarea unui teren (…). Terenul a fost achiziționat pentru suma totală de 60.000 euro din care suspectul a achitat 25.000 euro în numerar, iar inc. (Păune Lavinia Daniela – n.r.) a contribuit cu jumătate utilizând aceeași modalitate de plată.
- «Și-a achitat partea ei de 30.000 euro, respectiv 5.000 euro în mână, iar restul de 25.000 euro au fost achitați prin ordin de plată la casieria băncii (…) din Pitești...Aceasta mi-a spus că provin din economii, din salariu și tot timpul specifica că nu are copii, nu are greutăți și îi strânge degeaba pentru că nu are pentru cine...».
- Ulterior, au început lucrările pentru edificarea imobilului (casă de locuit) pe terenul respectiv, fiind utilizate sume în numerar predate de inc. (Păune Lavinia Daniela – n.r.) și cardul de la (bancă – n.r.) pe care erau virate sume de bani de către inculpată.
- «Băiatul știa că banii provin din economiile doamnei Păune, din conturile proprii și cred că i-am spus că și din conturile tatălui ei. Fiul meu nu și-a pus problema de unde provin banii și nici nu m-a întrebat. Aceste retrageri de numerar din contul de la Garanti au fost efectuate de fiul meu din ianuarie 2023 până la momentul denunțului, în mai 2024, când băiatul meu a văzut pe extrasul bancar că banii provin de la Ministerul Afacerilor Externe...»”, se arată în hotărârea instanței.
Judecătorul: „Pedeapsa de 3 ani nu e nejustificat de blândă”
Pe data de 23 iulie 2026, Tribunalul București a condamnat-o pe Daniela Lavinia Păune la pedeapsa de 3 ani și o lună de închisoare cu executare pentru fals, uz de fals și participație penală improprie sub forma complicității la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu.
La stabilirea pedepsei, judecătorul a ținut cont de faptul că fosta contabilă a recunoscut faptele, că este o persoană educată și că a cooperat cu anchetatorii.
Astfel, judecătorul a subliniat că pedeapsa nu e „nejustificat de blândă”:
- „În ceea ce priveşte acuzaţia penală concretă formulată împotriva inculpatei (Păune Lavinia Daniela – n.r.), din analiza materialului probator aflat la dosar şi coroborând acest material cu recunoaşterea efectuată chiar de către inculpată în cursul urmăririi penale, instanţa constată dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta imputată inculpatei există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de aceasta.
- Constatând deci, potrivit celor arătate mai sus, ca fiind îndeplinite condiţiile cumulativ prevăzute de art. 480 – 482 C.p.p., cu privire la faptele reţinute în sarcina inculpatei şi care au făcut obiectul acordului, rămâne ca instanţa să pronunţe soluţia (…), constând în admiterea acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi pronunţarea soluţiei cu privire la care s-a ajuns la acord.
- Deși cuantumul prejudiciului cauzat părții civile (MAE – n.r.) este, într-adevăr, unul ridicat, totuși, prin raportare la circumstanțele inculpatei (vârstă, nivel de educație, lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală de colaborare și cooperare cu organele judiciare), instanța de judecată consideră că pedepsele stabilite pentru cele trei fapte individuale nu sunt nejustificat de blânde.
- Aceasta cu atât mai mult cu cât pedeapsa rezultantă se va executa efectiv, prin detenția inculpatei și nu prin suspendarea pedepsei sub supraveghere sau alte posibilități de individualizare a executării neprivative de libertate.
- În fine, instanța are în vedere și faptul că o pedeapsă cu executare efectivă are capacitatea de a realiza funcția de prevenție generală și specială, dar și cea represivă și educativă, cu atât mai adecvat și mai sigur cu cât pedeapsa este aplicată mai repede, mai aproape de momentul comiterii faptei sau faptelor, ceea ce în prezenta cauză se poate realiza prin admiterea prezentului acord.
- Un eventual proces derulat pe o perioadă mai mare, cu privire la inculpată și la alți posibili făptuitori, cu privire și la alte posibile fapte, nu ar face decât să îngreuneze atingerea acestui deziderat al îndeplinirii la timp și cât mai complet a justiției penale”, notează judecătorul.
MAE a cerut fără succes anchetarea tuturor persoanelor implicate
Ultimul paragraf pe care Libertatea l-a reprodus din motivare face referire la cererea MAE formulată la ultimul termen de judecată, în sensul de a se respinge acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Daniela Lavina Păune cu procurorii.
MAE mai cerea instanței de fond să restituie dosarul procurorului de caz în vederea continuării urmăririi penale față de toate persoanele ce se fac vinovate de săvârșirea tuturor faptelor descrise în rechizitoriu.
- „A apreciat partea civilă (MAE – n.r.) că soluția negociată între organele de urmărire penală și inculpată este nelegală, deoarece nu contribuie la atragerea răspunderii penale pentru toate faptele comise în concurs real de către inculpată.
- A mai considerat partea civilă că instanța se supune exclusiv imperativului aflării adevărului și soluția de condamnare trebuie să realizeze pe deplin politica penală care se subordonează principiului prevenției generale; dacă fapte rămân nepedepsite, deși au fost investigate, și acestea pot constitui infracțiuni atribuibile inculpatei, nu se poate discuta despre punitivism ci, mai degrabă, despre laxism.
- A mai considerat partea civilă că nerealizarea funcției de prevenție generală va avea un impact major asupra stării de spirit a personalului angajat al MAE, ecourile faptei inculpatei fiind profunde și departe de a se șterge prea curând la nivelul memoriei organizaționale a ministerului.
- A mai apreciat că acordul de recunoaștere a reținut numai în parte faptele pentru care trebuie să fie atrasă răspunderea penală a inculpatei, deși ar fi trebuit reținute și faptele de fraudă informatică, de fals informatic și de alterare a integrității datelor informatice.
- A mai criticat soluția cuprinsă în acord și prin prisma faptului că nu au fost reținute circumstanțe agravante în sarcina inculpatei, mai precis comiterea faptei de trei persoane împreună, că gravitatea faptei ar trebui să conducă la o soluție de înăsprire a pedepsei rezultante, că regretul inculpatei nu a fost unul sincer și aceasta cu atât mai mult cu cât inculpata nu a contribuit cu nici un act pozitiv la despăgubirea părții civile, prin acoperirea chiar și în parte a prejudiciului, măcar printr-un început de plată a despăgubirilor.
- De asemenea, s-a mai criticat soluția organului de urmărire penală de disjungere a cercetării faptelor săvârșite de către ceilalți doi suspecți care au beneficiat de fondurile bănești direcționate de inculpată.
- A considerat că dacă se va asuma de către instanță acordul de recunoaștere a vinovăției se va îngreuna pe cale civilă recuperarea daunei create de cei trei, dat fiind gradul scăzut de solvabilitate al inculpatei.
- Instanța de judecată nu poate lua în considerare apărările formulate de către partea civilă, în sensul expus mai sus, deoarece soluțiile care se pot pronunța potrivit acestei proceduri speciale sunt strict și limitativ prevăzute de lege, iar argumentele părții civile nu se încadrează în aceste limite, ba chiar contravin unora dintre dispozițiile expres prevăzute”, se mai arată în motivare.
Hotărârea Tribunalului București nu este definitivă, putând fi atacată pe rolul Curții de Apel București atât de către Daniela Lavinia Păune, cât și de Ministerul Afacerilor Externe.
