Protestul unor adolescenți față de abuzurile sexuale în școli m-a făcut să realizez cât de ignorantă era generația mea. Cât de ignorantă eram eu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Ascultă-mă și când îți cer ajutorul, nu doar din lecția de zi” era scris pe o pancartă ținută de o adolescentă la un protest desfășurat în fața Inspectoratului Şcolar din București. Curajul acestor tineri m-a făcut să mă gândesc la cât de obișnuită cu abuzurile era generația mea. Dar lucrurile se schimbă.
Text apărut inițial pe platforma de educație Școala 9.
În jur de 60 de adolescenți şi tineri au protestat în după-amiaza de 8 iunie față de abuzurile sexuale din şcoli, în fața Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Protestul a fost organizat de Girl Up Romania, un ONG care desfășoară o campanie pe tema asta pe social media, cu o vizibilitate foarte mare. Organizația a atras atenția că, în continuare, credibilitatea victimelor este pusă la îndoială, motiv pentru care multe situații de abuz din școli și universități nu sunt raportate.
«Bună, Pisi, te iubesc»
„Fie că este vorba de abuz din partea colegilor, care este tolerat și scuzat de către profesori, fie că este vorba de abuz perpetuat de profesori, adolescenți din toată țara au venit la noi, în repetate rânduri, cu mărturii sfâșietoare, pe care le puteți citi aici pe gard. Toți spun același lucru. «Nu știu ce să fac. Oamenii aceștia sunt meniți să mă protejeze. Sunt profesorii mei, dar eu nu știu ce să fac, pentru că ei sunt chiar persoanele care mă supun la acest abuz, la această traumă»”, a spus la microfon Sofia Scarlat, fondatoarea organizației.
A vorbit apoi Isabela, o tânără de 19 ani care a povestit cum a fost abuzată sexual de unul dintre profesorii ei. „Ce faci când profesorul tău, cu 40 de ani mai mare ca tine, te sună la miezul nopții, beat, și îți spune «Bună, Pisi, te iubesc»”, a spus ea. „Uneori îmi amintesc mâinile dumneavoastră pe talia mea, apoi pe șolduri. E o memorie vagă, aproape ștearsă”.
Ce generație diferită şi curajoasă, m-am gândit.
În generația mea, nici nu reuşeam bine să identificăm ce e abuzul, ce e nepotrivit. Când aveam 15-16 ani, deci acum vreo 20 de ani, profesorul cu care făceam germană în privat, un domn foarte în vârstă, îmi dădea sfaturi în timpul meditațiilor despre cum să îmbin reușita în carieră cu reușita în dragoste: sexul oral e metoda potrivită de a satisface un bărbat, fără să fiu obosită a doua zi la muncă, îmi explica el.
Mi s-a părut inconfortabil și atunci, dar abia azi am realizat cât de nepotrivite erau comentariile. Nici nu mi-a trecut prin cap să plec de la orele lui sau să le povestesc părinților. Era cumva normal, nu ştiam că am dreptul să nu aud așa ceva de la un profesor.
Peste vreo zece ani, când instructorul de la şcoala de şoferi mi-a pus mâna pe coapsă, la prima oră de condus, ştiam că e greşit, dar nu am avut curajul să strig la el, să îl reclam şi să nu mă mai întorc vreodată, deşi pot fi vocală în multe situații. M-am tot întrebat de ce nu am reacţionat atunci. Probabil că parte din răspuns e inclusiv în povestea din liceu, cu comentariile nepotrivite făcute de profesorul de germană.
Experiențe de genul acesta au şi un efect de cumulare. Te obişnuieşti să îngheți.
Sunt convinsă că experiențe ca ale mele nu sunt unice. Probabil aproape fiecare fată a trecut printr-un episod similar. De aceea e atât de important să înveți de mică, de mic, ce e nepotrivit, care îți sunt drepturile. Şi la fel de important e să te simți protejat de cei în poziții de autoritate, de părinți, profesori, autorități.
Revendicările
Tinerii de azi nu doar au reclamat abuzuri, ci au subliniat cât de important e să fie traşi la răspundere cei responsabili. Nu întâmplător protestul a avut loc în fața Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Organizatorii au venit cu o listă de revendicări pentru autorități, printre care:
- Introducerea în ROFUIP (Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar) a articolelor referitoare la abuzul sexual și obligativitatea școlilor de a construi proceduri simple de urmat (sub formă schematică) pentru raportare și soluționare;
- Coroborarea legislației pentru a forma un singur document referitor la protecția împotriva abuzului sexual în școli;
- Diferențierea între „bullying” și abuz sexual în documente oficiale;
- Introducerea unor mecanisme transparente și accesibile pentru a raporta incidente de abuz.
Pe 7 iunie, s-a lansat și „Catedra de abuz”, un proiect jurnalistic care își propune să realizeze o hartă interactivă a hărțuirii și abuzului sexual din interiorul sistemului de învățământ din România.
Inspectorii, supărați că s-a adus presa la gard
După aproape o oră de la începerea protestului, a ieşit o funcționară din inspectorat, dar nu ca să stea de vorbă cu tinerii. I-a întrebat pe jandarmi cine e organizatoarea, care i-au indicat-o pe Sofia Scarlat. Angajata a chemat-o înăuntru rapid și aia a fost.
La ieșirea din instituție, Sofia a povestit că a fost certată pentru că a adus presa la gard, iar cei prezenți la protest, fiind elevi, ar fi trebuit să fie la ore.
Reprezentanții inspectoratului i-au mai spus că vor organiza o masă rotundă cu MAI, Consiliul Elevilor și alți reprezentanți pentru a discuta problemele pe care le-au adus în discuție, însă nu au precizat când se va întâmpla acest lucru.
Mi-ar plăcea să îmi imaginez un univers în care cei responsabili de educația copiilor ar fi deschis măcar geamurile ca să asculte ce strigă acești tineri. Sau chiar ar fi coborât să vadă cine sunt, ce drepturi își cer. Să discute cu ei.
„Promitem să fim proactivi, sinceri și dedicați în acest sens. Și sperăm să putem inspira și instituții ca ISMB să ne urmeze exemplul. Exemplul unor tineri care nu au uitat cum e să ții cu adevărat la oameni”, a mai spus Sofia Scarlat.
P.S.
La finalul protestului, Jandarmeria le-a dat avertisment organizatoarelor pentru că „nu au făcut tot posibilul să oprească persoane din a sta în afara trotuarului, pe stradă, mai ales pe cei de la presă”, a spus Ingrid Zlotea, președinta Girl Up România.
Tot atunci s-a petrecut un episod de hărțuire stradală, la care jandarmii au asistat pasivi.
„În timp ce îmi dădeau mie avertismentul respectiv, era un bărbat pe la 40-50 de ani care a început să vorbească cu participante, unele dintre ele fiind minore, altele de maximum 18-19 ani, să le hărțuiască. A încercat să pună mâna pe ele, să vorbească cu ele cu un limbaj obscen, libidinos”, a povestit Ingrid, care a și mers să-i întrebe pe jandarmi de ce nu au reacționat. „Au spus că ei nu mai aveau responsabilitatea să acționeze în niciun fel, pentru că declarasem adunarea încheiată”.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
IulianS 10.06.2022, 16:56
Reacțiile inspectorilor și a jandarmilor sunt tipice funcționarilor romani. Treaba la minim, fără implicare și fără să-i deranjezi. Jandarmii care au asistat la hărțuirea stradală ar trebui demascați. Sa spunem ca lipsa empatiei poate fi patologica, dar jandarmii au în fisa postului sa intervină pentru protecția cetățenilor, deci nu prea au scuze. Sa nu uitam sa le marim salariile și să-i felicitam când ies la pensie la 50 de ani...