Kelemen Hunor cere ca Siegfried Mureșan să-și depună mandatul dacă nu strânge voturile înainte ca Guvernul lui să ajungă în Parlament
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, 21 septembrie, că dacă nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului Mureșan, ar fi bine ca premierul desemnat să își depună mandatul pentru a nu prelungi criza politică.
Cuprins:
Kelemen Hunor: „Ne prăbuşim într-o gălăgie infernală în Parlament sau sugerăm ca domnul Mureșan să-și depună mandatul”
„Am avut câteva discuții, în aceste zile, după desemnarea domnului Siegfried Mureșan pentru a forma guvern. Am avut discuții cu colegii mei săptămâna trecută. Am avut discuții cu domnul Mureșan, cu domnul Bolojan, cu domnul Fritz. Continuăm aceste discuții. Noi vom avea o ședință probabil mâine după-amiază, o ședință formală în care vom lua o decizie despre cum vom continua. Important este că în acest moment ceea ce a rămas din vechea coaliție, după decizia colegilor de la PSD, nu are o majoritate. E foarte departe de a avea 233 de voturi pentru desemnare”, a declarat Kelemen Hunor la Parlament, potrivit Agerpres.
Și a continuat: „Sigur, vom continua discuțiile în primul rând cu liberalii și cu USR, să vedem programul de guvernare, să vedem ce răspunsuri dă domnul Mureșan la o grămadă de întrebări legate de fiscalitate, de buget, de oameni care au nevoie de ajutor, de programul economic, de programul de dezvoltare, de investiții și alte multe lucruri care trebuie să discutăm înainte de orice și să vedem care ar fi programul cu care domnul Mureșan, desemnat pentru formarea Guvernului, dorește să vină în Parlament”.
Deși UDMR a anunțat inițial că îl susține pe Mureșan, alături de PNL și USR, Kelemen Hunor a transmis acum un avertisment: „Sigur, dacă ajungem la concluzia că nu există 233 de voturi în niciun fel, și asta vom afla probabil mult mai târziu, după ce va exista și programul de guvernare, atunci trebuie să luăm o decizie. Venim să ne prăbușim într-o gălăgie infernală în Parlament, cu 160-170 de voturi, sau spunem că e mai bine într-o astfel de situație să nu prelungim conflictul, să nu adâncim prăpastia și sugerăm, atât putem să facem, să depună mandatul domnul Mureșan”.
„Dacă domnul Mureșan consideră că trebuie să meargă până la capăt, adică până la vot în Parlament, atunci și noi trebuie să luăm o decizie ce vom face. Eu aș prefera să nu adâncim criza, să nu prelungim timpul, să nu adâncim prăpastia, dar nu depinde de mine. Mie nu-mi place să vin în Parlament doar ca să pierd, doar ca sa avem mai puține voturi decât necesită investirea Guvernului”, a completat președintele UDMR.
Întrebat dacă există vreo şansă ca acest guvern să ajungă la vot şi să treacă de Parlament, Kelemen Hunor a răspuns: „Doar dacă reuşim, împreună cu domnul Mureşan, să îi convingem pe colegii din PSD să îi dea un vot. Dacă nu reuşim, nu există 233 de voturi. Nu ai de unde să scoţi. Ponta a zis nu, SOS a zis nu, AUR a zis nu, PSD a zis nu, punct”.
Precizările au venit după ce social-democrații au stabilit în ședința Biroului Permanent Naţional să nu voteze Guvernul pe care Siegfried Mureșan urmează să îl prezinte Parlamentului.
Pe de altă parte, Siegfried Mureşan a spus că nu ia în calcul să-și depună mandatul, chiar dacă vede că nu obține cele 233 de voturi necesare pentru ca Guvernul său să treacă de Parlament.
Cronologia celor patru luni după demiterea premierului Bolojan, de la „Guvern în termen rezonabil” până la nominalizarea lui Siegfried Mureșan
România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.
Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.
Foarte important, coaliția PSD-PNL, care s-a format în noiembrie 2021 cu girul fostului președinte Klaus Iohannis, s-a rupt în aprilie 2026, după 5 ani.
Cronologia evenimentelor după ce Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai
- 5 mai - Seara, președintele Nicușor Dan a declarat: „Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”.
- 18 mai - Au început consultările formale de la Palatul Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR pentru desemnarea unui premier care să formeze un Guvern.
- 4 iunie - Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac premier.
- 14 iunie - Nicușor Dan a anunțat că Tomac și-a depus mandatul și a propus a doua variantă de premier, pe Adrian Veștea. Tabăra din Partidul Național Liberal apropiată de președintele partidului, Ilie Bolojan, l-a acuzat imediat pe șeful statului că vrea să rupă PNL, după ce l-a nominalizat pe prim-vicepreședintele Veștea fără să anunțe conducerea liberalilor și fără acceptul lor. „Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”, a spus atunci Bolojan.
- 21 iunie - PNL decide la Congresul extraordinar că participarea membrilor partidului într-un Guvern cu PSD va genera excluderea lor. S-a cerut demisia din PNL a lui Adrian Veştea, Lucian Bode, Rareş Bogdan, Hubert Thuma şi a Alinei Gorghiu, considerați „puciști”.
- 22 iunie - Adrian Veștea a mers în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor, dar a picat la vot cu 189 de voturi favorabile, în condițiile în care avea nevoie de 233.
- 23 iunie - Nicușor Dan a început consultările oficiale cu partidele pentru a găsi un premier acceptat de toți. După câteva zile, PSD a venit cu varianta Sorin Grindeanu, președintele partidului, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, cu toate că Bolojan afirmase inițial că PNL este dispus să voteze un guvern minoritar PSD.
- 25 iunie - Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă Bolojan l-a mințit referitor la susținerea Guvernului Tomac. Iar președintele nu a negat, răspunzând diplomatic: „Nu o să vă răspund la această întrebare, dar o să vă spun că în momentul în care I-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel nu aș fi făcut-o”.
- 26 iunie - șeful statului a chemat din nou partidele la discuții, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat. În acest context, Nicușor Dan l-a acuzat indirect pe Bolojan de minciună după ce acesta a spus că PNL va sustine inclusiv un Guvern minoritar PSD, lucru nedovedit în negocierile de la Cotroceni: „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”.
- 20 august - Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a declarat că Alexandru Nazare nu este membru PNL, dar dacă dorește să devină premier în viitorul Guvern, numele său fiind tot mai vehiculat, trebuie să vină în partid, să spună acest lucru și să primească votul, ca să nu se repete situația lui Adrian Veștea, pentru că Nazare este ministru asumat de PNL.
- 25 august - Ilie Bolojan nu a mai insistat cu varianta Siegfried Mureșan premier. „În funcție de discuțiile cu colegii, vom face o propunere”, a spus președintele PNL.
- 28 august - Nicușor Dan a promulgat Legea ANI prin care Dominic Fritz își pierde mandatul de primar în Timișoara. „Dacă nu riscam pierderea banilor din PNRR, retrimiteam proiectul în Parlament”, a explicat șeful statului. Fritz rămâne însă președinte USR.
- 31 august - Kelemen Hunor i-a reproşat lui Siegfried Mureşan, propus premier de PNL-USR-UDMR, că „a dispărut” din spațiul public. „Am discutat și cu Bolojan”, a afirmat președintele UDMR.
- 17 septembrie - Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat după consultările cu partidele politice că îl propune pentru funcţia de premier pe Siegfried Mureşan și că acesta i-a cerut un timp de gândire. „Suntem la mai mult de patru luni după ce guvernul a fost demis prin moţiune de cenzură şi în interiorul acestui interval am avut sute de ore de discuţii şi împreună, şi separat cu partidele politice pentru a găsi o soluţie de ieşire din această criză. O să spun direct, am văzut la partide multă preocupare electorală şi mult mai puţină preocupare pentru interesul naţional. Ba chiar un şef de partid mi-a spus în privat: Asta cu România e problema ta, cu partidul e problema mea. Şi nu e în regulă”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă. La scurt timp, Mureşan a anunţat pe Facebook că acceptă propunerea
- 21 septembrie - decretul de numire a fost publicat în Monitorul Oficial, iar Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile să formeze un guvern cu care să vină în fața Parlamentului ca să ceară votul de învestitură.
Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025 și Partidul Național Liberal din iulie 2025, în calitate de președinte cu puteri depline.
IOSlF 21.09.2026, 21:02
Tremură ungurul de frica anticipatelor =))))))))) De ce tremuri bre, oricum vă bagă serviciile saci cu voturi în Teleorman și Dolj ca să faceți pragul electoral, în caz că oamenii voștri nu vin la vot =)))))))))))
MarinPreda 21.09.2026, 21:11
Nimeni nu poate accepta un guvern care continuă să ignore pensionarii si categoriile defavorizate. Este absurd să condamni la sărăcie milioane de oameni doar pentru ca poți. Pensiile trebuie obligatoriu indexate cu rata inflației, asa CUM SPUNE LEGEA.