Reformarea serviciilor secrete, marea provocare a mandatului de președinte al lui Nicușor Dan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În discursul inaugural rostit de la tribuna Parlamentului, proaspătul președinte Nicușor Dan a enumerat marile teme care ar prezenta prioritățile sale pentru următorii cinci ani. Nu e greu de remarcat faptul că multe dintre temele pe care Dan a pus accent intră mai degrabă în atribuțiile Guvernului, nu ale președintelui, cum de altfel, nu e greu de remarcat nici faptul că Dan a alocat puțin spațiu temelor care definesc fișa postului său, cum ar fi reformarea diplomației românești sau instituțiilor din domeniile apărării țării și securității naționale, sferă în care intră și serviciile de informații românești.
Cuprins:
În ciuda faptului că, inclusiv în timpul campaniei electorale, Dan a trebuit să se confrunte cu acuzații din partea rivalilor politici, care i-ar fi putut periclita victoria electorală și care, pe fond, reprezintă o consecință a unei prea îndelungate lipse de control parlamentar eficient asupra serviciilor secrete - legenda puterii generalului Coldea, de pildă, s-ar evapora instantaneu, dacă ar exista acest control -, Dan s-a arătat extrem de puțin interesat de această temă. Aceasta în ciuda faptului că, potrivit Constituției, președintele are cea mai mare putere de decizie asupra serviciilor secrete, iar el ar putea da tonul reformării lor.
Una dintre acuzațiile publice frecvente aduse serviciilor secrete românești o reprezintă politizarea lor, mai exact, faptul că obișnuiesc să influențeze jocul politic, chestiune care nu numai că nu este legală, dar este și extrem de problematică din perspectivă democratică. În general, numai în regimurile autoritare serviciile secrete au o putere mare de influență asupra clasei politice.
Desigur, conducerile acestor servicii, fie că vorbim de SRI sau de SIE, au negat în mod constant public că ele ar influența jocul politic. Voi explica astfel cum au influențat serviciile secrete jocul politic chiar în timpul campaniei prezidențiale care tocmai s-a încheiat și de ce este mai mult decât necesar ca Nicușor Dan să înceapă să ia măsuri pentru reformarea lor. Spre analiză, mă voi concentra pe trei exemple:
- Rolul în această campanie electorală al profesorului Dan Dungaciu, care coordonează instituțional împreună cu SRI, un master dedicat studiilor de securitate la Facultatea de Sociologie, din cadrul Universității București;
- Rolul conferențiarului Iulian Fota, care predă în prezent la Academia Națională de Informații a SRI nu mai puțin de șase cursuri;
- Rolul șefului SPP, Lucian Pahonțu, care conduce de aproape 20 de ani SPP, și care, într-un stat democratic, de mult ar fi fost schimbat din funcție și trimis la pensie.
Cum și-a plasat SRI un om lângă George Simion
Despre influența toxică a lui Dungaciu ca profesor formator asupra ofițerilor SRI și SIE am publicat, în calitate de jurnalist, nenumărate articole de presă. De la acuzațiile de corupție, în perioada în care el a condus Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române, până la propaganda deșănțată în favoarea regimurilor de la Kremlin și Beijing, sunt un jurnalist care a argumentat frecvent că ar fi sănătos, pentru democrația noastră, ca SRI să se distanțeze de el. Nu numai că nu a făcut-o, dar în anul 2023, Academia Națională de Informații Mihai Viteazul (ANIMV), principala unitate de învățământ care formează cadrele serviciilor secrete românești, publica, pe bani europeni, un manual dedicat fenomenului dezinformării și securității naționale la celebra editură britanică, Routledge, în care i-a oferit- culmea!- un capitol lui Dan Dungaciu.
Având în vedere frecventele sale poziționări publice în defavoarea UE, liberalismului american și intereselor de securitate ale Ucrainei, nu a mirat pe nimeni faptul că, în cursul acestei campanii electorale, Dan Dungaciu și-a asumat în mod oficial statutul de suporter al suveranistului eurosceptic George Simion.
Spre exemplu, profesorul care formează ofițerii serviciilor secrete îl descria recent pe prorusul neolegionar Călin Georgescu drept „biciul lui Dumnezeu” asupra clasei politice, iar în emisiunea Ancăi Alexandrescu, ca invitat, în studio, împreună cu George Simion, înaintea votului final, Dungaciu declara:
„Imaginați-vă cum ar fi un Consiliul European în care apare Polonia, România, Ungaria, Slovacia (n. red. - cu lideri suveraniști) care spun NU sau NU încă. Ce or să facă cu patru, de abia se descurcă cu unul, care este dl Orban. Bătălia este pe cine duci acolo. Asta e motivul pentru care dl Macron s-a îndrăgostit subit de anumiți candidați din România (...) Este un joc de putere, dacă mă întrebați pe mine, ca să nu intre acești candidați în Consiliul European. ...Cea mai mare victorie de politică externă a României, cel mai mare PR diplomatic al României va fi când, pe site-ul Ambasadei SUA, o să apară că primul președinte asumat MAGA a fost ales la București”.
Având în vedere legăturile extrem de strânse între SRI și Dungaciu, se poate argumenta în mod întemeiat că o facțiune a serviciilor de informații românești a dorit să intre în grațiile Casei Albe prin aducerea pe fotoliul prezidențial a unui politician care împărtășește în mod autentic ideologia iliberală MAGA.
În eventualitatea în care Simion ar fi câștigat Președinția, Dungaciu ar fi primit o funcție mare în domeniul securității naționale. Din fericire, candidatul MAGA nu a câștigat Președinția, dar SRI a avut grijă să își plaseze un ou și în plasa rivalului proeuropean Nicușor Dan.
Cum și-a plasat SRI un om lângă Nicușor Dan
Astfel, la polul opus, jucând cartea pro-UE, conferențiarul universitar la Academia SRI Iulian Fota și-a asumat în mod oficial statutul de suporter al lui Nicușor Dan. Existând câte un apropiat al SRI lângă cei doi candidați, aceasta poate fi și motivul pentru care, în cele două săptămâni electorale dintre turul 1 și turul 2, au existat voci publice care au susținut că este nevoie de o abordare neutră, „echilibrată”, între cei doi finaliști, sfidând astfel rațiunea oricărei culturi politice democratice care niciodată nu ar pune semnul de egalitate între un extremist și un democrat.
Potrivit informațiilor oficiale ale SRI, transmise la solicitarea mea, în anul universitar 2024-2025, „norma lui Iulian Fota a cuprins următoarele discipline: Geopolitică și globalizare, Geopolitică și geostrategie, Intelligence și politica de securitate, Diplomație în intelligence, Regiuni de importanță strategică pentru România, Studii de securitate și Introducere în studii de securitate. Disciplina Geopolitică și globalizare este predată de Iulian Fota de la momentul încadrării pe postul de conferențiar universitar, începând cu anul 2013”, potrivit SRI.
Având în vedere că Fota are acces la tinerii ofițeri SRI și SIE, este mai mult decât evident că acest personaj public nu are nicio legătură cu societatea civilă, el fiind un cadru SRI.
Problema lui Fota ca suporter al lui Nicușor Dan nu este doar lipsa de transparență, faptul că el a ascuns public că predă cursuri la SRI, ci și traseul său academic, care ridică mari semne de întrebare. De pildă, în CV-ul său oficial, publicat pe site-ul ANIMV, Fota nu are nicio lucrare, nicio carte, niciun articol publicat într-o revistă științifică, deși statutul de cadru universitar îl obligă să aibă activitate de cercetare științifică cu impact internațional.
Fota a terminat o facultate în domeniul construcțiilor, iar după această facultate, CV-ul său arată că nu a mai absolvit alte studii serioase care să aibă legătură cu studiile de intelligence. Prestațiile sale publice demonstrează că Fota nu stăpânește limba engleză la nivelul unui universitar și nici nu poate prezenta măcar un singur articol științific publicat în limba engleză. Potrivit SRI, Fota a publicat două cărți la Editura ANIMV- Globalizarea. București, 2013 și România în NATO și UE - Gestionarea globalizării și modernizării. 2013, dar se mândrește așa tare cu ele încât nici măcar nu apar în CV-ul său oficial.
Pe scurt, din perspectiva anvergurii intelectuale, Iulian Fota este subțire. El nu are calificarea profesională să predea studii de intelligence ofițerilor serviciilor secrete. Spre exemplu, un CV impresionant în acest domeniul intelligence și al democratizării serviciilor secrete este al româncei Cristiana Floriana Matei, stabilită în Statele Unite, cu care am și realizat un interviu pentru Libertatea.
Cu toate acestea, apropiatul SRI Fota a anunțat deja public că va fi consilierul prezidențial pe securitate naționale, chestiune luată în calcul inclusiv de președintele Nicușor Dan.
Dacă Dan îl va numi pe Fota în această funcție prezidențială, acesta este primul semnal nu numai că SRI dictează agenda președintelui, dar că Dan nici nu dorește reformarea acestui serviciu secret.
De ce Nicușor Dan trebuie să îl demită pe Lucian Pahonțu
Longevitatea generalului Lucian Pahonțu de aproape 20 de ani la șefia SPP, un apropiat al ultimilor doi președinți, este un alt indicator că, din păcate, în domeniul securității naționale, România nu s-a distanțat de specificul spațiului ex-sovietic.
În anul 2019, publicam o anchetă în care arătam că un curs universitar plagiat cu titlul „Comunicare și relații publice”, sub semnătura Lucian Pahonțu, a fost publicat la Editura Sitech din Craiova în anul 2011. Directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP) nega, la acea vreme, că el ar fi scris această carte, însă am identificat un martor care a confirmat că semnătura a fost chiar a șefului SPP. Reiau ceea ce scriam acum un an tot în Libertatea: cursul respectiv se află la Biblioteaca Națională, acolo unde se află nestingherită și teza sa de doctorat (Terorism și destabilizare, Editura Bioterra), publicată în anul 2003, chiar cu un an înaintea aderării României la NATO. Atunci când i-am citit celebrul curs universitar, am avut curiozitatea să îi citesc și teza de doctorat și rar mi-a fost dat să citesc o lucrare atât de slabă. Teza nu are o structură metodologică, nu are o cercetare proprie, ci este o simplă compilație a legislațiilor în domeniul terorismului, presărată cu un istoric al mișcărilor teroriste din România. În statele cu un sistem de educație performant, nu ar fi posibil să devii doctor în terorism fără să cunoști limba nativă a grupării teroriste pe care o analizezi, fără să stăpânești ideologiile acelei grupări, tipurile de radicalizare sau de recrutare și, mai ales, fără să arăți ce aduce nou cercetarea ta în domeniul studierii terorismului. Cu toate că are această mare slăbiciune profesională, Lucian Pahonțu a fost generalul nederanjat nici măcar cu o floare de către presă și clasa politică. Va fi atins oare de Nicușor Dan?
Preşedintele Dan a declarat, imediat după învestirea sa oficială, întrebat dacă va propune un director civil la SRI, că va face acest lucru, dar în prezent singura lui preocupare este deficitul bugetar. Îi recomand președintelui să recitească Constituția României, pentru că ea îi trasează prioritățile, nimic altceva. Dacă nu va lua urgent deciziile corecte și etice în domeniul securității naționale, dacă nu se va profila ca un lider cu coloană vertebrală în fața serviciilor secrete, nimic din ce va dori el ulterior să construiască nu va dura, pentru că chiar serviciile îl vor uzurpa din interior când interesele lor nu vor mai fi convergente cu ale președintelui. În fața efectelor devastatoare ale războiului hibrid dus de Kremlin împotriva spațiului european, care mai avea puțin și punea la șefia statului român candidatul cu viziunea cea mai apropiată Moscovei, între a reforma serviciile secrete și a diminua deficitul economic, care să fie oare prioritatea mai mare?
parpalache 28.05.2025, 12:36
Siigur ca da!Serviciile toate ar trebui supuse controlului„parlamentar”!Mai exact controlului... USR!Sau macar al„societații civile”(in traducere propagandiștilor)!Sa fi vazut atunci ce de probe-„beton”-ar fi produs ei despre„razboiul hibrid” și„interferențele”Rusiei...