Singurul moment în care Vladimir Putin a cedat un teritoriu rus și ce ne spune asta despre războiul din Ucraina

În 2008, a invadat Georgia în sprijinul separatiștilor din Abhazia și Osetia de Sud. În 2014 a anexat Crimeea și a sprijinit cu forțe și armament rebelii din Donbas. Iar în 2022 a trecut la un război direct contra Ucrainei.

Există însă un moment în „domnia” de 23 de ani a lui Vladimir Putin când acesta a cedat un teritoriu al Rusiei. Acela a fost în octombrie 2004, când Putin, aflat în plină ascensiune internațională, a vizitat China, iar cele două au semnat un acord.

Rusia a cedat atunci un teritoriu de 174 de kilometri pătrați, format din nouă insule aflate la confluența fluviului Amur cu râul Ussuri, care de altfel formează granița naturală dintre cele două puteri.

Este vorba de Insula Yinlong – cunoscută în Rusia drept Insula Tarabarov, și jumătate din Insula Heixiazi – Insula Bolshoi Ussuriysky la ruși. Iar această cedare este o expresie a unor probleme mai vechi dintre Rusia și China.

În cartea „Putin și Noua Rusie”, Michael Sturmer scrie că Putin are două coșmaruri:

• Populația musulmană va ajunge majoritară
• Chinezii colonizează Extremul Orient, trecând liberi granița nepăzită.

„Un miliard de oameni și nicio resursă”

În privința acesteia din urmă Sturmer are o expresie plastică: un miliard de oameni, nicio resursă și nici țipenie de om de o parte a a graniței și plin de resurse de partea cealaltă.

Recomandări

AEP a virat 22 de milioane de lei partidelor. SOS și POT, mufate la fondurile publice. AUR ia mai mult ca PNL

Putin a cedat cele două insule pentru a-și apropia China și pentru a evita alte probleme teritoriale. Gestul său nu a fost deloc de curtoazie. În ciuda parteneriatului „fără limite” dintre Vladimir Putin și Xi Jinping, există o neîncredere istorică între cele două țări. Iar aceasta derivă din disputele teritoriale pe care le-au avut de-a lungul timpului.

Rusia a ocupat cele două insule de pe Amur în 1929 în timpul unui război și apoi, prin intermediul acestora, a refuzat accesul navelor chineze pe fluviu.

În 1969, URSS și China au avut chiar un război de graniță fix legat de o altă insuliță din zonă, Zhenbao. Chinezii au invadat insula, sovieticii au replicat. Era primul conflict militar între două puteri nucleare. Chinezii au reușit să captureze un tanc avansat al rușilor, iar acesta stă acum într-un muzeu. Luptele de graniță au durat doar câteva luni, dar tensiunile au fost mari.

Rușii au dus aproape 300.000 de soldați în zonă, iar chinezii aproape 1,5 milioane, dar mai slab dotați. Conflictul s-a încheiat cu un armistițiu și s-a revenit pe pozițiile anterioare. Insula a fost cedată Chinei în 1991 prin semnătura lui Boris Ielțîn.

De asemenea, cele două au mai avut o dispută legată și de Pamir, aflat acum în Tadjikistan.

Recomandări

Contabila-șefă de la Spitalul „Sf. Spiridon” Iași a câștigat mai mult decât colegii medici într-un proiect european contra hepatitei. Din 7,8 milioane de euro, peste 2,4 milioane de euro au mers pe salarii

Miza din Orientul Îndepărtat

Dar adevăratul substrat al disputelor dintre cele două îl constituie imensa zonă dintre fluviul Amur și Vladivostok. Zona Extremului Orient și inclusiv Insula Sahalin sunt bogate în resurse naturale, precum petrol, gaze sau lemn. Regiunea a fost cedată de dinastia Qing, care conducea China, către Imperiul țarist în 1858 și 1860 prin tratatele de la Aigun și Peking.

Chinezii numesc regiunea drept Manciuria Exterioară, prin similitudine cu Mongolia Interioară, o altă regiune a Chinei, aflată la granița cu Mongolia. Neoficial, niciodată nu au renunțat la acestea. În 1964, Mao Zedong spunea că Rusia a încorporat teritorii chineze vaste de la Baikal la peninsula Kamceatka.

Teama de invazia „pe tăcute” a chinezilor

Granița estică este imensă și poroasă. The Diplomat scria în 2016 că aceasta are 3.645 kilometri și cu puține bariere naturale. Iar un factor important este demografia.

Recomandări

Bank of America, avertisment despre economia României: Deficitul e mai aproape de 10%, măsurile anunțate de Guvern sunt insuficiente

Recensământul din 2010 arăta că cele trei provincii care alcătuiesc Manciuria au o populație de 109 milioane de suflete. În schimb, Rusia are de partea cealaltă doar 4,3 milioane de oameni, conform publicației. Alte surse dau 6 milioane populație pe partea rusească. Însă în timp ce rata natalității este peste șase în partea chineză, aceasta este negativă în provinciile rusești de cealaltă parte a graniței.

Din această cauză, Rusia acordă o serie de stimulente și reduceri de taxe în Extremul Orient și plănuia și acordarea de pământ. Putin însuși a avut un discurs în 2008 în orașul Blagoveshchensk, din zona fluviului Amur, în care le-a spus rezidenților că dacă nu fac nimic ca să schimbe economic zona atunci „copiii lor vor vorbi chineza”.

Andrei Shaikin, fost șef al grănicerilor de pe granița sino-rusă, spunea la rândul lui în anul 2000 că în 18 luni un număr de 1,5 milioane de chinezi au trecut ilegal granița, după cum scria ABC News la acel moment.

Estimările arătau la acea dată că populația chineză din Rusia este de 250.000 de oameni, însă altele puneau numărul la 2 milioane, în vreme ce altele ajungeau la 5 milioane. Yevgenii Nazdratenko, guvernator al regiunii Primorsky Krai de lângă Amur între 1993 și 2001, cerea chiar mutarea a 5 milioane de ruși în regiune.

Predestinate să fie rivale

Nu doar disputele teritoriale sunt problematice între cele două țări. Robert D. Kaplan publica în 2017 în New York Times un articol în care scria că Rusia și China sunt predestinate să ajungă rivale. Rusia vinde arme dușmanilor săi, India și Vietnam. China a copiat armele ruse și își dezvoltă acum tehnologii proprii.

Cele două sunt rivale și în Asia Centrală, unde influența istorică rusă este contrapusă cu influența economică chineză venită din investiții în petrol și infrastructură. Rusia este implicată în negocierile cu Iranul pentru ridicarea sancțiunilor legate de programul său nuclear, dar China este cea care cumpără petrol iranian.

Chinei nu-i priesc războaiele

Mai mult, China nu își permite un război prelung în Ucraina, care să ducă lumea într-o criză deoarece are nevoie să își vândă produsele în Occident.

Însă Putin are acum nevoie de sprijinul Chinei. Dar problema sa este că China este acum a doua mare putere a lumii. Are cea mai mare populație și un ritm trepidant de dezvoltare. Rusia nu are decât resurse, iar acum duce și un război și are de suportat sancțiuni dure.

Putin nu are nevoie de o dependență prea mare de China

Rusia are nevoie de China, dar Putin nu își permite o dependență prea mare de China. Ca stat, Rusia are nevoie să rămână în lumea occidentală, are nevoie de tehnologia occidentală, vrea stilul de viață occidental. Dacă vrea să conteze și în viitor nu trebuie să devină o anexă slabită a Beijingului.

Separarea diplomatică a celor două ar putea grăbi sfârșitul războiului. Fie Putin trebuie făcut să înțeleagă că nu-i este de ajutor să depindă de China, fie Chinei trebuie să i se ofere stimulente pentru a regândi politica sa față de Rusia.

Momentan, cele două sunt unite doar de discursul anti-americanist.

Urmărește-ne pe Google News