Mergi direct la conținut »
Tolo: Secretizarea șpăgii - poliția face percheziții la trei săptămâni după ce Libertatea a descoperit medicul fals de la Spitalul Ilfov, iar judecătorii închid publicului procesul unde dr. Burnei e acuzat de mită!
Opinii Libertatea > Opinii > Tolo: Secretizarea șpăgii - poliția face percheziții la trei săptămâni după ce Libertatea a descoperit medicul fals de la Spitalul Ilfov, iar judecătorii închid publicului procesul unde dr. Burnei e acuzat de mită!

Tolo: Secretizarea șpăgii – poliția face percheziții la trei săptămâni după ce Libertatea a descoperit medicul fals de la Spitalul Ilfov, iar judecătorii închid publicului procesul unde dr. Burnei e acuzat de mită!

Un proces deschis e garanția inculpatului că nu va fi acuzat în mod opac de către stat și judecat în culise.

Opinie de
Cătălin Tolontan
Toate articolele autorului

Asta în mod normal.

În cazul doctorului Gheorghe Burnei, nu acuzarea, ci avocatul apărării a solicitat secretizarea procesului. Și faptul că a cerut e un drept legitim, dacă asta îi asigură o mai bună apărare clientului său, la care orice cetățean are dreptul.

Straniu e că procurorul de ședință nu a obiectat.

Iar judecătorul Marius Joița a admis cererea.

„Interesul minorilor”

Când Luiza Vasiliu, jurnalistul care a investigat îndelung cazul, a întrebat Tribunalul București care este motivul secretizării procesului, i s-a răspuns cu un citat din lege.

„Furnizarea de informaţii de interes public privind activitatea judiciară poate fi restrânsă în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale sau când o impun interesele minorilor ori protecţia vieţii private a părţilor în proces sau a altor persoane. Dreptul la liberul acces la informaţii de interes public poate fi restrâns şi atunci când, în împrejurări speciale, instanţa apreciază că publicitatea ar fi de natură să aducă atingere înfăptuirii justiţiei”.

Cu mare probabilitate, pentru că Tribunalul București nu a dorit să explice exact motivul secretizării, judecătorul susține că are la baza deciziei sale „interesele minorilor”.

Într-o societate democratică e o insultă ca oamenii să nu știe exact de ce a luat judecătorul o anume decizie, dar să discutăm pe datele pe care le avem. Suntem în teoria probabilităților. Probabil „interesul minorilor”.

Dependența justiției de pilele din spitale

Care este interesul minorului să nu se afle că părinții săi îl acuză pe un medic că a luat mită?

Este evident că beneficiul aparține acuzatului, și nu minorilor. În spatele ușilor închise, doctorul e cel care scapă de rușinea publică a faptului că părinții îl arată cu degetul în instanță, povestind cum i-au dat bani în momentul lor de suferință și de vulnerabilitate extremă. Atunci când copiii lor erau prăbușiți, ei cotizau cu sume imense la „domnul profesor”.

Dovadă că avocatul doctorului ortoped e cel care a cerut închiderea ședințelor pentru public și pentru presă.

Faptul că procurorul a socotit că un proces închis e calea către atingerea interesului public, asta e rizibil și ține de dependența justiției de sistemul sanitar. Mai concret, cei din poliție sau din magistratură au și ei nevoie de pile în spitale. Căci procurorii, judecătorii și polițiștii sunt tot oameni.

Departamentul de Arheologie al Poliției Capitalei

Conduita fricoasă a justiției, care decenii la rând nu s-a atins de șpaga și de corupția din spitale, se reflectă și în ceea ce a făcut poliția de la Secția 9 în cazul doctorului fals de la Spitalul Ilfov.

Dacă îi respecți pe medici, atunci îi găsești pe cei care își bat joc de profesie, care spoliază pacienții, nu mușamalizezi dosarele. Când cauți adevărul, atunci arăți cu adevărat că apreciezi oamenii care lucrează în mediul stresant al spitalelor.

În România, falsul respect pentru medici al polițiștilor și magistraților a ajuns atât de toxic încât ei nu știu să se comporte nici măcar când presa descoperă un doctor fals.

Făcut public în 12 februarie de către Libertatea, cazul de escrocherie din sala unde nășteau mamele a fost tratat de către anchetatori după un Cod Penal interpretat în stil budist.

Relaxați, abia azi, 5 martie, polițiștii au poposit în locuința falsului medic Raluca Bîrsan și în cea a șefului de secție Roxana Dragu, despre care numeroase paciente au declarat în ziar că i-au dat mită.

Percheziție după trei săptămâni e, vorba unuia dintre cititori, o faptă demnă de Departamentul de Arheologie al Poliției Capitalei, dacă o exista așa ceva.

Toate aceste jocuri de culise nu țin cont că autoritățile se joacă cu focul, pentru că starea de spirit a populației este la limita exploziei.

Sorina Pintea: „Le cer oamenilor să nu mai dea plicul”

Șperțul, mita, șpaga, plicul, atenția au fost parte din ADN-ul spitalelor din România și, în general, un ceremonial acceptat al sistemului public.

Dar după ce cetățenii au mărit, de la dublu la triplu, veniturile pentru 200.000 de oameni din universul sanitar, oamenii nu mai sunt dispuși să continue jocul propriei umiliri.

Cuplată cu toată corupția și riscul la adresa pacienților, povestea cu plicul a ajuns insuportabilă. Tot mai des apar mici gesturi, discrete fuioare de fum, aici o zdruncinătură, acolo un aer de refuz, care indică iminența erupției vulcanice.

Când însuși ministrul Sănătății, Sorina Pintea, spune „Le cer oamenilor să nu mai dea plicul!”, înseamnă că lucrurile au ajuns într-un punct periculos.

Oamenii nu mai suportă. Cine nu înțelege pune asupra societății un mare risc.

Close
Închide
  Close