Votați în funcție de venituri, în funcție de nevoi, lăsați fandoselile. De ce mi-e frică după 6 decembrie?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 6 decembrie să votăm cinic, fără iluzii, uitându-ne la propriul salariu, în loc să luăm iar supradoze de moralism, de supereroi salvatori sau de naționalism.
Cuprins:
Alegerile din 6 decembrie sunt pline de mister. Acele busolelor de sondaj sunt date peste cap. Avem dezbateri irelevante în prim plan, cu măști, agheasmă, lansări de centură-autostradă.
Sunt misterioase aceste alegeri parlamentare și pentru că, fundamental, campania a fost one man show. Cred că, și dacă nu aveam Covid-19, Iohannis reușea cumva să imprime același ritm. Și campania pentru prezidențiale din 2019 a fost o glumă proastă. Și anul ăsta viața politică a arătat ca supermarket plin de reclamă, dar cu rafturile goale.
Este, din păcate, o caracteristică a celui de-al doilea mandat prezidențial. Deși temperamente diferite, și Băsescu, și Iohannis s-au comportat la fel: la al doilea mandat trec la o și mai mare presiune pe sfera publică prin mijloacele mai puțin convenționale de putere pe care le are Cotroceniul.
Super-eroul de sub Arcul de Triumf
Iohannis își completează dorința de intervenționism prezidențial cu noul look cu pălărie, cu prezența postapocaliptică în izolare sub Arcul de Triumf. E o întreagă imagistică de supererou. Să sperăm că nu-și pune și pelerină, masca fiind oricum obligatorie.
Alt motiv de mister: și pesediștii știu cu rețelele sociale! Nu știm cum va fi prezența la vot pentru că nu știm câți ”draci”, nervi s-au strâns în fiecare tabără.
Dar nervii au fost alimentați țintit cu multă reclamă plătită de toate taberele. Sunt nervi anti-PNL din motiv ”de guvid”. Sunt draci anti-PSD, sunt ”draci antisistem” de la USR-Plus.
Vom vedea cât a contat campania pe internet?
Eu atâta vă spun: atenție!, noutatea e că a intrat mai adânc în piață influențarea de tip Cambridge Analytica. Sigur, firma cu scandalul s-a desființat, dar ăsta e de obicei semnul legalizării metodei și ”democratizării” ei pe piața liberă. Mai simplu: acum, mult mai multe partide, grupuri de interese știu să plătească pentru reclamă ultrațintită care folosește ”la gri” datele noastre personale. Avem useriști fanatici, pesediști fanatici, peneliști fanatici. Fiecare urlă în bula lui, se intersectează mult mai rar, există o mobilizare fracturată, tipică social media.
PSD mobilizează mult prin aliajul de nemulțumiri ”de COVID” cu biserica, dar PNL i-a și servit niște gafe de proporții (închiderea piețelor fiind doar una). Iohannis însuși a înjurat PSD până când a bagatelizat complet tema. Nu mai crede nimeni în explicația ”PSD e de vină”.
Scenariul de care mi-e frică
E scenariul în care iese un PNL slăbit din alegeri, iar Iohannis profită să rezolve în stil propriu: militarizare sau numirea ”unui om complet al meu pentru un guvern al meu”.
E posibil ca PSD să ia un scor mai bun ca la locale, e posibil ca PNL să nu reușească să țină cu cheltuieli guvernamentale de un prim loc, ba chiar să piardă masiv voturi în favoarea USR.
Asta ar însemna un Orban complet la mâna lui Iohannis.
Cu trei partide cu rezultate peste 20% putem avea scenariul perfect ca Iohannis să iasă din rolul de mediator și să o facă pe ”jucătorul”. Cu alte cuvinte să-și pună vreun militar sau vreun executant cu aer tehnocrat să-i livreze ”România normală”.
Votați după venituri!
Avem, așadar, promisiunea fermă de la Iohannis pentru un guvern de dreapta, cel mai probabil USR-PNL, indiferent de rezultat. Ăsta da îndemn la vot: mergi că oricum iese dreapta la putere!
Dacă totuși vă urniți spre vot, sfatul meu e să uitați toate aceste scenarii și frecușuri pe care le-am expus mai sus. Votați cu venitul lunar în față.
Avem mulți angajați pe salariul minim și încă alți mulți care rămân în mână cu sub 2000 de lei. PSD le promite mărirea salariului în timp, plus o creștere prin eliminarea impozitului pe venit.
Ce propun partidele
USR propune scoaterea taxelor, nu zice nimic despre mărirea salariului minim în viitor. PSD nu se angajează să colecteze mai mult de la cei cu averi, ce să mai spunem de USR.
Și atunci drumul nu poate fi decât spre o continuă excludere a unor cetățeni de la sistemul public, excludere care se tot produce de un deceniu. PSD o face lent, USR vrea să accelereze fățiș privatizarea sănătății prin scoaterea Casei de Sănătate pe ”piața liberă”.
PNL nu a catadicsit măcar să promită ferm că nu va învia ordonanțele lui Costache cu livrarea de vagoane cu bani către un sistem privat de sănătate care s-a făcut de râs pe timp de COVID.
Ai 2-3000 de lei? Pare că trebuie să votezi mărirea sălariului prin scăpat de taxe (PSD sau USR), dar eu zic să fii atent ce se va întâmpla cu serviciile publice. Să nu te trezești cu fraza: păi ți-am dat bani la salariu, deci plătește școala copilului, plătește-ți apendicita, plătește tot; adică ai câștigat 100 de lei și ai facturi pe termen mediu de câteva mii bune de lei.
Cifrele pe pandemie arată groaznic, tinerii sunt foarte loviți. Formele de lucru sunt ”uberizate” – nu mai ești angajat cu drepturi, ești neica-nimeni-cu-aplicație.
Tinerii sunt cei mai exploatați, nu mai înțeleg nimic din ”statul social”. La ce să votez pentru salariul minim când eu nici pe ăla nu-l văd?
Acești tineri votează împotriva statului social, iarăși de înțeles (nu și pentru PSD, fără niciun plan pentru munca informală), pentru că statul social nu-i vrea. Au acces greu și la sănătate, și la școală. Peste tot li se cer bani și atunci nu mai înțeleg rolul ”socialului”. Casele sociale sau ANL-urile nu sunt pentru ei, stau cu părinții sau bunicii îngrămădiți în odăi rurale sau chichinețe urbane.
Îmi închipui cu câți draci ar vota un tânăr biciclist la Glovo în caz că s-ar urni la vot: ar vota ca să distrugă, pentru că interesul lui nu e reprezentat de niciun partid. Bunica lui ar vota cu cine îi garantează o creștere constantă a pensiei.
Deși pare mai lucidă, nici bunica nu se gândește că cineva ar trebui să promită și o impozitare a pensiilor de peste 1500 de euro cu vreo 80%, că altfel de unde atâta mărire a pensiilor mici, cu ce?
În categoriile peste medie, cu peste 1000 de euro pe lună, intră mai multe categorii de middle-class. Intră și ăia îndatorați peste măsură pe la bănci, de exemplu. Intră și mulți rentieri public-privați, bugetari de lux, sau șefuleți de companii care câștigă licitații în serie. Sistemul rentierist românesc e din ce în ce mai diversificat. Ăștia își știu perfect interesul, n-au nevoie de sfaturi de vot.
Mai rămâne clasa de mijloc cu salarii bune din mediul privat nepolitizat direct, pătură subțire, dar foarte influentă în ultimii 10 ani, dar și cu idei puține și fixe. Ei sunt toți antisocialiști (luptă cu socialismul ficțional din capul lor, desigur, cam cum luptă Cîțu cu rușii).
O bulă cool
Și segregaționiști: ar vrea o rezervație specială numai pentru ei, cu servicii publice numai pentru ei – pentru că restul poporului pute de sărăcie -, ar vrea să se ridice gunoaiele de către Clotilde Armand și Marius Manole, iar Tudor Chirilă să le cânte colinde de Crăciun, ar vrea să trăiască într-o stare de hygge perpetuă și să fie închiși peste noapte în magazinul Ikea.
Cei din clasa asta de mijloc vor taxe mici, dar s-au prins că n-au bani de spitale private dacă pățesc ceva mai serios. Așa că ar vrea un spital public doar pentru ei. Sunt și extrem de agresivi în descurajarea altor categorii – pensionari, salariați cu venit mic, muncitori slab calificați. Poate sunt mai educați, dar clar sunt praf ideologic.
Nimeni n-a zis că dacă câștigi bine nu ai tendințe politic-sinucigașe. Doar avem și săraci care votează împotriva interesului lor doar pentru că trag de o cafea scumpă în centrul Clujului sau Bucureștiului. Falsa conștiință zburdă.
Vă urez deci un vot cât mai ”pe interes”. Lăsați poveștile, bârfele, votați cinic interesat, fix așa cum vă vor conduce și cei cărora le veți înmâna puterea.
Calculați cu câți bani rămâneți în mână după programul celui votat, gândiți-vă cum veți intra în spital și școli în funcție de partid, apoi puneți ștampila. Lăsați romantismele și extazul eliberării prin vot pentru fadosiții de serviciu.
Știu că mulți nu sunt reprezentați cum trebuie în programele partidelor, sunt milioane de angajați informali sau formali care nu apar în imaginarul candidaților pentru Parlament. Totuși, mulți cu venituri mici pot regăsi în programe social-democrate (nu doar PSD) ceva angajamente; mulți cu afaceri medii, liber-profesioniști plătiți peste medie pot găsi noi scutiri la dreapta.
Votați conform interesului vostru imediat și s-ar putea să avem un rezultat mai realist decât ”suprarealismul” teribil al acestei campanii electorale.
