„Am fost şocată când am auzit că Maria Şarapova a fost depistată pozitiv. Aşa cum a spus, Maria este pregătită să-şi asume responsabilitatea. Ea a dat dovadă de mult curaj”, a spus Williams.
Nick Bollettieri, fostul antrenor al tenismenei Maria Şarapova, a declarat că viaţa sportivei din Rusia se va schimba radical, după ce a fost depistată pozitiv în cadrul unui test antidoping care a avut loc în timpul turneului de Mare Şlem al Australiei din 2016, informează BBC, citat de mediafax.ro. „Faptul că a picat testul antidoping este o schimbare majora pentru întreaga ei viaţă, nu doar pentru activitatea din tenis. Vestea a venit ca un şoc pentru mine, pentru că Maria a fost mereu sinceră în privinţa tuturor aspectelor. Totuşi, oricine trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru ceea ce face în viaţă”, a declarat antrenorul în vârstă de 84 de ani.
Luni, Maria Şarapova a anunţat că a fost depsitată pozitiv cu meldonium la un control antidoping efectuat la Australian Open, la 26 ianuarie.
Din ianuarie, mai mulţi sportivi au fost depistaţi pozitiv cu meldonium, între care etiopianul Endeshaw Negesse, fost câştigător la maratonul de la Tokyo, sau specialista suedeză la semifond Abeba Arewagi. Luni, şi medaliata cu bronz la patinaj artistic în proba de dans, rusoaica Ekaterina Bobrova, a fost depistat pozitiv cu meldonium. Același medicament interzis l-au folosit patinatorii Semion Elistratov şi Pavel Kulijnikov și voleibalistul rus Alexander Markin.
De la 1 ianuarie, Agenţia Mondială Antidoping a adăugat susbtanţa activă din medicamentul mildronat, meldonium, pe lista celor intezise, la clasa S4, modulatori hormonali şi metabolici. Meldoniumul ar fi eficient mai ales la probele de viteză, deoarece creşte vascularizarea muşchiului cardiac şi îmbunătăţeşte performanţele sportive.
Produsul a devenit interzis de WADA după ce a fost înscris în programul de supraveghere în 2015, “pentru a detecta posibilele tendinţe de abuz”. “Meldonium a fost adăugat din cauza datelor care indicau utilizarea sa de sportivi pentru îmbunătăţirea performanţelor”, a anunţat WADA, toamna trecută.
Potrivit prospectului, mildronat se mai utilizează pentru insuficienţă cardiacă cronică, carilalgie pe fond de distrofie a miocardului şi tulbulări circulatorii encefalice. Medicamentul stimulează capacitatea de muncă fizică şi intelectuală.
Până în acest an, sportivii puteau folosi acest medicament atât în perioada de pregătire, cât şi în competiţii.
Mildronat este produs de o companie letonă, fiind comercializat în Rusia şi în Ţările Baltice, dar interzis în Europa de Vest şi SUA. Medicamentul este un success comercial, cu cifre de afaceri în export de aproape 60-70 de milioane de euro în 2013.
Agenţiile antidoping naţionale au informat din timp sportivii asupra includerii substanţei meldonium pe lista celor interzise. De exemplu, agenţia rusă, Rusada, avertiza, pe site-ul oficial, încă din 30 septembrie 2015, cu privire la interzicerea meldoniumului.
Cazuri de dopaj în tenis
Finalist surpriză la Roland Garros în 2005, argentinianul Mariano Puerta a fost depistat pozitiv la un anabolizant, după meciul pierdut în faţa lui Rafael Nadal. În condiţiile în care sud-americanul era la a doua infracţiune, sancţiunea a fost una foarte mare – opt ani de suspendare. Ulterior, aceasta a fost redusă la doi ani, greşelile sale fiind puse pe seama neglijenţei.
Alte două cazuri importante de dopaj din tenis datează din 2013. Croatul Marin Cilic, atunci pe locul 24 mondial, a fost suspendat nouă luni pentru că a utilizat stimulenţi fără să vrea. El a consumat, de fapt, tablete de glucoză al căror conţinut nu-l cunoştea cu exactitate. El şi-a recunoscut vina şi şi-a bazat apărarea pe absenţa intenţiei de a se dopa, o atitudine care pare asemănătoare cu cea a Mariei Sharapova din primele sale declaraţii. TAS, care decide în ultimă instanţă, i-a redus pedeapsa la patru luni. Anul următor, el a câştigat singurul său turneu de Grand Slam, la US Open.
Sârbul Viktor Troicki, câştigător al Cupei Davis în 2010, a primit la rândul său o suspendare de 18 luni pentru că a refuzat să se supună unei prelevări sanguine la turneul de la Monte Carlo, beneficiind şi el de o reducere a pedepsei la un an, TAS considerând că greşeala sa nu a fost semnificativă.
Opt jucători şi jucătoare din toate categoriile sunt actualmente suspendaţi pentru dopaj, între care americanul Wayne Odesnik, care are interdicţie de joc până în 2030 pentru recidivă. Există şi cazul bulgăroaicei Sesil Karatanceva, suspendată pentru utilizare de steroizi în 2006, când nu avea decât 16 ani, sau cel al jucătoarei iberice Nuria Llagostera (d-metamfetamină), din 2013.
Tenisul a fost acuzat multă vreme pentru raritatea controalelor antidoping. Cehul Petr Korda, finalist la Roland Garros în 1992, depistat pozitiv la steroizi în 1998, anul victoriei sale în Openul Australiei. Imediat după aceea, el a părăsit definitiv circuitul.
Alţi jucători au fost descoperiţi că au prizat cocaină, produs considerat recreativ, aşa cum s-a întâmplat cu suedezul Mats Wilander, în 1996. Acelaşi lucru i s-a întâmplat mai târziu şi elveţiencei Martina Hingis, în 2007. Traumatizată, aceasta şi-a încheiat cariera la simplu.
De circa 12 ani, tenisul s-a aliniat standardelor mondiale, aderând la codul Agenţiei Mondiale Antidoping în 2004, apoi adoptând paşaportul biologic în 2013.