cand i-am cerut acceptul ca Leonard sa vina la interviu, a luat foc. A fost cat pe-aici sa spuna ca romanul a pierdut lupta cu gramele si cu cantarul din cauza exuberantei fanilor din tara. Nu din cauza dietei, a nutritionistei s.a.m.d. in orice caz, bine ca nu din cauza lui Callist. Libertatea: Dorule, ai mai boxat la Atlantic City...
Leonard Doroftei: Da, a fost un meci de zece reprize cu Martin O'Malley. Am terminat repede cu el, n-am avut probleme. Ce vreau sa-ti zic ca nici atunci, nici acum n-am avut timp sa vad nimic din oras. Atunci, m-au luat ca din oala cei de la Interbox si m-au adus la meci, acum e o caldura coplesitoare si n-as iesi din apartamentul meu si din hotel nici pentru 100.000 de dolari. Pe cuvantul meu.
Ce inseamna pentru tine meciul cu Gatti ?
Poate ai sa razi, dar centura nu va reprezenta nimic pentru mine daca o voi castiga. E drept, e cel mai important meci al carierei, e o bursa de 400.000 $ la mijloc, dar dupa asta am terminat cu boxul, va asigur. Cel mai important e sa ies sanatos din ring.
Tu cu cat te alegi?
Dupa ce-i platesc pe toti, de la nutritionista pana la antrenor, dupa ce platesc impozitele, cred ca o sa-mi ramana aproape 200.000 $. Cu banii astia vin in tara si-mi fac casa la Ploiesti.
Care e cea mai mare realizare a vietii tale?
Copiii! Sunt casatorit de zece ani cu Monica si uite ca n-am stat degeaba. ii avem pe Adrian, pe Alexandru si pe Vanessa. Daca ne punem mintea, facem o echipa de fotbal! De ce sa n-o spun, si faptul ca am primit cetatenia canadiana e o mare realizare. Acum, cand ajung in Canada, o sa-mi spuna "welcome home". Pana mai ieri, ma cautau si-n fund la granita.
si cea mai mare performanta a carierei?
(Rade). inca o astept, duminica vreau sa pot sa spun ca-l am pe masa, la micul dejun, pe Gatti!
Cum te-ai decis sa treci la profesionisti?
La amatori, principala mea problema era slabirea. si pentru ce? Pentru aproape nimic! Stateam nemancat sa mai dau un kil jos. Mi-aduc aminte ca de Craciun aveam invitati care infulecau sarma dupa sarma, iar eu doar ma uitam, iar de Anul Nou nu mancam decat o chifla neagra si beam un pahar cu apa! Am zis gata, trebuie sa boxez pe bani adevarati. Ideea de profesionism mi-a dat un impuls: muncesti si te sacrifici pentru a invinge si pentru a ma intoarce invingator in Romania. Sa-ti mai spun ceva! La profesionisti ai si un mare noroc: pierzi sau castigi, banii tot ti-i primesti. Iar eu pana acum n-am pierdut nici un meci. Din pacate, asa cum imi place mie sa zic, am intrat prea tarziu in cusca cu lei a luptelor profesioniste adevarate!
Ai avut vreun moment cand ai vrut sa renunti?
Cu mai multi ani in urma, ma plictisisem. Nu familie, nu prieteni, nu ziaristi, nu televiziuni... Dar am vrut sa-mi demonstrez mie ca pot. Am vrut sa pun un ban deoparte, sa fac copiilor un viitor. Apoi, dupa cantarul nereusit dinaintea meciului cu Callist. Dar mi-a trecut repede. si pe la amatori, prin '90, de la Revolutie pana prin primavara ma lasasem. Nebuniile varstei!
Meciul cu Gatti e ultimul?
Eu zic ca da. Am sustinut aproape 100 de sparring-uri pentru meci, ma doare carnea si la loviturile de antrenament. E bine sa stii cand sa te opresti. Chiar daca pierd, chiar daca inving, voi iesi din ring cu fruntea sus.
Cine te va urma, Adrian sau Alex?
Sincer, cred ca Alex, baiatul cel mic. La Montreal, a venit de multe ori cu mine la antrenamente. Mereu il loveste pe cel mare, pe Adrian si mereu ma pun intre ei. Totusi, nu cred ca as rezista sa-mi vad vreun copil in ring. Am emotii cand lupta un prieten, d-apoi sa-mi vad copilul acolo! Dar, daca Alex va dovedi calitati, nu ma pot opune.
Tu cum erai cand erai mai mic?
De fiecare data imi spuneam ca nu ma dau la nimeni, ca-i rup gura! Cand n-aveam incotro, dadeam una si ori cadea, ori se lasa el la pamant. Vedeam daca respira si daca respira, plecam!
Te-ai hotarat, ramai in Canada sau vii acasa?
Vin acasa, ce? Vreti sa scapati de mine! Nu raman in sanatoriul de la Montreal, imi iau familia si venim acasa. Nu vand insa acum locuinta din Canada, o s-o fac mai tarziu, ca urca preturile de innebunesti. Eu am luat casa cu 170.000 $, s-ar putea s-o dau mai tarziu cu jumatate de milion. Nu m-am hotarat, dar oricum, in august sunt la Ploiesti, pentru botezul Vanessei. M-ar lua la bataie nasul Feri Vastag daca-l driblez si cu botezul fetitei. si asa s-a suparat din cauza lui Alex, care a fost botezat in Canada...
Regreti ca ai lasat scoala pentru box?
Da! Puteau fi imbinate amandoua. Uite, de exemplu, macar la cursurile de limbi straine sa ma fi dus. Bine, engleza am furat-o de la sala si de la televizor, dar tot nu o vorbesc bine. Iar franceza, cand incep sa dau din gura o data prin casa, rad copiii de mine. Adrian vorbeste trei limbi straine in acelasi timp. Cu mine in romaneste, cu un prieten din Quebec in franceza si cu un amic din Montreal in engleza!
Daca te retragi dupa acest meci, ce ai de gand sa faci?
Sa antrenez, normal, ca nu stiu altceva!
in afara de pumni, cu ce te-ai ales pana acum?
Cu nimic, cu ramasite. S-au capatuit multi oameni de pe urma mea, de la cel mai mic pana la cel mai mare om din Interbox. Tocmai de-aia am zis sa mai fac un meci. Desi am ani de cariera in spate, pusculita e goala, sunt practic pe zero.
De cand n-ai mai facut altceva in afara de box?
De mult de tot. La inceput, cand aveam meciuri scurte, de mai putine runde, mai mergeam la un concert, la un Rolling Stones sau la Janet Jackson sau la un meci de hochei al celor de la Montreal Canadiens.
Care e primul lucru pe care il vei face cand ajungi acasa?
O sa merg la mama si la frate-miu, sa-i sarut. Apoi, o sa ies la un gratar si la o bere cu prietenii. si o sa stau pana la ziua...
Un cuvant pentru romanii care o sa fie in sala si in fata televizoarelor...
Sa fie alaturi de mine si de familia mea. N-o sa-i dezamagesc. Pentru ei boxez.