Sancțiunea CNA în cazul Realitatea Plus, întoarsă „din pix” de judecători. Legea, interpretată „prin analogie” în favoarea televiziunii lui Maricel Păcuraru

„Portița” găsită în Legea Audiovizualului

Judecătorii au înregistrat și au soluționat cauza pe 8 aprilie 2026, în 24 de ore de la luarea măsurii, s-au referit în motivare la sancțiunea dispusă de Consiliu ca venind în urma unei „interpretări eronate și disproporționate” a Legii audiovizualului, iar acolo unde li s-a părut că norma avea lacune, au „reparat-o”.

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 122/2026 din data de 8 aprilie 2026 a Curții de Apel București, pentru a vedea motivele pentru care instanța a dispus suspendarea măsurii de retragere a licenței Realitatea Plus, dispusă de CNA.

Judecătorii notează, în documentul citat, că prevederile Legii audiovizualului în cazul neplății amenzilor (art. 57) sunt mai drastice decât cele în cazul incitării publicului la săvârșirea de infracțiuni (art. 95 ind.1).

Mai exact, din articolul care prevede retragerea licenței în cazul neplății amenzilor lipsește partea care îi dă posibilitatea postului sancționat să conteste măsura în instanță.

Judecătorii au găsit o astfel de reglementare în Legea audiovizualului la articolul 95 indice 1, care prevede retragerea licenței în cazul în care postul TV incită publicul, în mod repetat, la ură, violență, acţiuni care au drept scop disoluţia autorităţii de stat sau terorism.

Curtea de Apel București a apreciat, prin analogie, că dacă în cazul incitării publicului la infracțiuni grave decizia CNA are cale de atac, atunci postul TV nu poate fi lipsit de această posibilitate nici în cazul neplății amenzilor, în mod repetat:

• „Curtea are în vedere faptul că dispozițiile art. 57 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 504/2002 reglementează un caz distinct de retragere a licenței audiovizuale, determinat de neîndeplinirea obligației de achitare a amenzilor aplicate anterior.
• Cu toate acestea, natura juridică a măsurii dispuse în temeiul acestei prevederi legale este, în esență, una sancționatorie, producând efecte identice sau chiar mai grave decât sancțiunile prevăzute la art. 95 și art. 95 ind. 1 din aceeași lege, respectiv încetarea dreptului de a difuza serviciul media audiovizual la data comunicării hotărârii de sancționare.
• Or, analizând sistematic dispozițiile legale menționate, Curtea constată că legiuitorul a instituit, prin art. 95 și art. 95 ind. 1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, un veritabil mecanism gradual de sancționare, fundamentat pe principiul proporționalității și al progresivității sancțiunilor, culminând, în cazuri de o gravitate deosebită (precum incitarea la ură sau violență), cu măsura extremă a retragerii licenței audiovizuale.
• În mod corelativ, art. 95 ind. 2 instituie garanții procedurale speciale, inclusiv posibilitatea suspendării executării sancțiunii de către instanță, în termen de 24 de ore de la înregistrarea cererii, tocmai în considerarea caracterului grav și ireversibil al efectelor unei asemenea măsuri.
• În aceste condiții, a admite că dispozițiile art. 95 ind. 2 din Legea nr. 504/2002 (n.r. – posibilitatea suspendării în instanță) nu sunt aplicabile în ipoteza retragerii licenței în temeiul art. 57 alin. 1 lit. d) (n.r. – pentru neplata amenzilor) ar echivala cu plasarea titularului licenței într-o situație juridică mai defavorabilă decât aceea a radiodifuzorilor care au săvârșit fapte de o gravitate superioară, precum cele prevăzute la art. 95 ind. 1 din aceeași lege (n.r. – incitarea publicului la infracțiuni).
• Or, o asemenea concluzie este incompatibilă cu principiul egalității în fața legii și cu exigențele de coerență și previzibilitate a normei juridice.
• În continuare, Curtea reține că legiuitorul, deși nu a reglementat în mod expres aplicabilitatea art. 95 ind. 2 din Legea nr. 504/2002 (n.r. – posibilitatea contestării) și în ipoteza prevăzută de art. 57 alin. 1 din același act normativ (n.r. – neplata amenzilor), nu a înțeles nici să o excludă în mod explicit, împrejurare ce permite instanței de judecată, în temeiul interpretării sistematice și teleologice a legii, să recurgă la aplicarea prin analogie a acestor dispoziții, în vederea asigurării coerenței regimului juridic al sancțiunilor și a efectivității controlului jurisdicțional.
• În acest sens, Curtea apreciază că, în lipsa unei reglementări exprese privind calea de atac și regimul suspendării executării pentru măsura retragerii licenței dispuse în temeiul art. 57 alin. 1 lit. d) din legea menționată, devin incidente regulile generale în materie, astfel cum sunt acestea completate prin analogie cu dispozițiile art. 95 și art. 95 ind. 2 redate anterior.
• Recursul la analogie este justificat în prezenta cauză de identitatea de rațiune, întrucât toate aceste dispoziții vizează sancțiuni administrative aplicate de aceeași autoritate, cu consecințe similare asupra dreptului de a furniza servicii media audiovizuale.
•  Mai mult, Curtea reține că măsura retragerii licenței, indiferent de regimul juridic al acesteia, reprezintă cea mai severă ingerință posibilă în exercitarea libertății de exprimare și a libertății economice a radiodifuzorului, astfel încât se impune ca aceasta să fie însoțită de garanții procedurale efective, inclusiv accesul la un remediu jurisdicțional eficient și prompt, astfel încât radiodifuzorul să aibă posibilitatea concretă de a recurge la o procedură care să aibă drept finalitate suspendarea efectelor actului administrativ până la soluționarea pe fond a litigiului.
• În contextul dat, Curtea nu poate ignora nici faptul că, în speță, decizia contestată nu a fost comunicată reclamantei anterior inițierii prezentului demers judiciar, împrejurare de natură să accentueze necesitatea asigurării unui control jurisdicțional efectiv și imediat asupra actului administrativ, inclusiv sub aspectul suspendării executării efectelor acestuia, cu atât mai mult cu cât aceasta urma să își producă efectele chiar de la momentul comunicării către reclamantă.
• Prin urmare, față de motivele expuse, Curtea concluzionează că dispozițiile art. 95 ind. 2 din Legea nr. 504/2002 sunt aplicabile, prin analogie, și în cazul retragerii licenței audiovizuale în temeiul art. 57 alin. 1 lit. d) din același act normativ, în vederea asigurării unui tratament juridic coerent, proporțional și conform cu exigențele dreptului la un proces echitabil.
• O interpretare contrară ar conduce la lipsirea de efect util a garanțiilor instituite de legiuitor pentru sancțiunile cele mai grave în materia audiovizualului și ar crea o discriminare nejustificată între diferite categorii de radiodifuzori, în funcție de temeiul formal al măsurii dispuse, deși efectele acesteia sunt identice”, se arată în Hotărârea nr. 122/2026 a Curții de Apel București.

Grupul de firme din jurul Realitatea, datorii de aproape 260 de milioane de lei

Este posibil ca lipsa unei căi de atac la neplata amenzilor în mod repetat să nu fie o lacună din legea audiovizualului, ci voința legiuitorului de a se asigura că există sancțiuni în cazul în care televiziunea se tot eschivează de la plata acestor contravenții, lipsindu-le, în acest fel, de eficiență juridică.

Amenzile pot fi oricum contestate în instanță, acesta fiind trucul prin care Realitatea a reușit să amâne plata acestora vreme de doi ani, astfel că interpretarea legii prin analogie în sensul că norma trebuia să prevadă o cale de atac la articolul care sancționează „neplata repetată a amenzilor” să fie o contestație la contestație.

De altfel, postul de televiziune Realitatea înregistrează datorii masive la bugetul de stat, rostogolindu-și obligațiile fiscale de pe o firmă pe alta de mai bine de un deceniu.

• „Din datele disponibile s-a constatat că societatea media făcea parte dintr-un grup de peste 70 de societăți comerciale cu activități în domeniul serviciilor de analiză de piață și sondării opiniei publice și publicității.
• Majoritatea acestor societăți au administratori comuni, persoane fizice care au calitatea de rude până la gradul al III-lea, se află în relații de afinitate sau exercită control (prin calitatea deținută în anumite firme).
• Astfel, datele ANAF au arătat că societățile din cadrul grupului înregistrează un cuantum al datoriilor la bugetul de stat de peste 259 mil. lei, în cvasitotalitatea lor arierate (n.r. – datorii care au depășit termenul legal de plată)
• Ca o caracteristică generală, la nivelul tuturor societăților din grup, analiza ANAF relevă un comportament economic atipic. Ca practică, societățile din același grup, cu comportamente similare, mențin un nivel aparent de profitabilitate, însă acesta este compensat integral de pierderile înregistrate, astfel încât, în final, deși raportează profit (uneori chiar după deschiderea procedurii de faliment), nu achită obligații fiscale către bugetul de stat”, se arată într-un comunicat ANAF din data de 23 martie 2026.

Realitatea Plus, televiziunea lui Maricel Păcuraru, emite în prezent în baza unei licențe pe numele SC PHG Media Invest SRL, firma administrată de soția acestuia, Daniela Madi Păcuraru.

Din anul 2019, mai exact la falimentul SC Realitatea Media SA și până în vara anului 2023, Realitatea Plus era trecută pe firma SC Geopol Internațional SRL, administrată de copiii lui Maricel Păcuraru, Alexandra și Paul Păcuraru.

Televiziunea care promovează în prezent suveranismul, luptă cu „statul paralel” și îl prezintă pe Călin Georgescu drept „președintele ales” al României a schimbat de-a lungul timpului mai mulți patroni (Silviu Prigoană, Sorin Ovidiu Vîntu, Elan Schwartzenberg, Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru) și a trecut prin administrarea mai multor firme.

Când firmele înregistrau datorii prea mari, televiziunea era trecută pe numele altor societăți comerciale.

Cum a jonglat Realitatea Plus cu amenzile CNA până în ultimul moment

Din 2024 până în prezent, Realitatea Plus a acumulat numeroase amenzi din partea CNA pentru dezinformare, derapaje editoriale sau atacuri la persoană.

Cea mai mare amendă, de 100.000 de lei, a fost aplicată în urma emisiunii „Culisele Statului Paralel” din data de 7 decembrie 2024, moderată de Anca Alexandrescu, în care Călin Georgescu susținea că România va intra în război cu Rusia și că românii vor fi trimiși pe front.

În 2024, an electoral marcat de ascensiunea curentului suveranist și creșterea lui Călin Georgescu în sondaje, Realitatea Plus a strâns alte 27 de amenzi din partea CNA, in valoarea de peste 600.000 de lei.

În 2025, pe numele Realitatea Plus au fost emise sancțiuni de 1,7 milioane de lei, iar în 2026 amenzi de zeci de mii de lei.

Pe data de 7 aprilie 2027, CNA a decis să retragă licența audiovizuală a Realitatea Plus pe motiv că postul nu a plătit amenzile din 2024, deși reprezentanții firmei au arătat că achitaseră amenzile din 2025.

Instanța, despre decizia CNA: „Caracter punitiv disproporționat”

Pe parcursul respectivei ședințe, atunci când reprezentanților Realitatea Plus le era clar că membrii CNA se îndreptau către hotărârea de retragere a licenței, patronatul a început să plătească amenzile.

• „Ce s-a întâmplat astăzi este spectaculos pentru că în urma protestelor colegilor noștri, am acceptat o pauză de o oră. În această oră au curs plățile. Realitatea a plătit în draci, dar nu a reușit să plătească toate amenzile, că erau vreo 30 restante. Dar au curs și ne-au trimis pe mail plățile făcute astăzi”, a declarat, pentru HotNews, un membru al CNA.

La acest episod face referire și Curtea de Apel București în Hotărârea nr. 122/2026, prin care a dispus suspendarea sancțiunii:

• „Fără a intra în cercetarea fondului, instanța trebuie să «pipăie» fondul și să verifice dacă aceasta vizează un act administrativ vădit nelegal, executarea acestuia fiind de natură a crea efecte nejustificate cu privire la situația destinatarului, iar, pe de altă parte, să verifice situația concretă a contribuabilului ce ar urma să fie supus executării silite și efectele pe care le-ar putea produce executarea actului împotriva acestuia. (…)
• Pentru a acorda suspendarea actului administrativ, contrar motivării judecătorului fondului, instanța nu mai trebuie să își formeze o convingere absolută că acțiunea principală va fi admisă – standardul impus de către judecătorul fondului, ci doar să ajungă la concluzia că argumentele reclamantului din acțiunea principală sunt suficient de justificate și prezintă o aparență aptă să nască exclusiv o îndoială legitimă cu privire la validitatea actului administrativ. (…)
• În primul rând, decizia contestată a fost adoptată într-o situație în care, la data de 07 aprilie 2026, amenzile contravenționale avute în vedere de Consiliul Național al Audiovizualului erau deja achitate.
• Așa cum a menţionat, deși sancțiunile contravenționale aplicate în cursul anului 2024 au fost contestate în instanță, aceasta a înțeles să dea curs solicitării comunicate de către reprezentanții pârâtului Consiliul Național al Audiovizualului prin e-mailul transmis în luna februarie 2026 și a procedat la achitarea acestora.
• Mai mult decât atât, până la momentul desfășurării ședinței publice din data de 07 aprilie 2026, aceasta a adus la cunoștința pârâtului ordinele de plată aferente.
• Cu toate acestea, reprezentanții pârâtului Consiliul Național al Audiovizualului au ales să ignore faptul că obligațiile pecuniare erau deja executate și să aplice măsura retragerii licenței exclusiv prin raportare la o interpretare eronată și vădit disproporționată a dispozițiilor art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.
• În nicio situație, acest text de lege nu are în vedere aplicarea măsurii definitive a retragerii licenței în ipoteza achitării amenzilor și prezentării dovezilor de plată aferente până la momentul punerii în discuție a adoptării acestei măsuri în ședința CNA.
• Scopul dispoziției legale vizează, desigur, asigurarea conformării operatorului și încasarea amenzilor, iar nu un caracter punitiv disproporționat, lipsit de orice rațiune normativă.
•  Retragerea licenței reprezintă o măsură ultima ratio, cea mai puternică formă de sancționare și o atingere gravă a libertății presei, reglementată exclusiv pentru acele cazuri în care conformarea nu a fost posibilă în ciuda tuturor măsurilor prealabile întreprinse”, mai notează judecătorii în documentul citat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro