MENIU CAUTĂ
, de Daniel Conţescu

Helmuth Duckadam, omul zilei în România, după ce a fost lăudat de Donald Tusk. ”N-am trecut degeaba prin viață”. Polonezul a jucat fotbal și s-a luptat cu comuniștii

Distribuie

Fost fotbalist și lider de galerie la Lechia Gdansk, președintele Consiliului European a evocat performanța istorică a portarului la Sevilla. Întrebat dacă ar vrea să-i apere vreun penalty lui Tusk, Duckadam a răspuns: "Hai să n-o dăm în circ!".

În mesajul adresat României, înainte ca țara noastră să preia frâiele Europei, Donald Tusk, președintele Consiliului European, s-a referit la trei nume de sportivi: Nadia Comăneci, Simona Halep, „care încântă publicul din întreaga lume”, dar lovitura de imagine a fost când l-a menționat pe Helmuth Duckadam.

„Și aș vrea să fac un apel la toți românii, să apere, în România și în Europa, fundamentele civilizației noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și constituția. Să le apere cu aceeași hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, și mie mi s-a părut imposibil! Dar, el a reușit. Și voi veți reuși. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu”, a fost discursul cu care Donald Tusk a electrizat scena publică din România. Polonezul a completat: „a fost un episod care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie”.

Libertatea: Sunteți omul zilei în România.
Helmuth Duckadam: Am fost omul serii, de fapt! Sunt convins că domnul Tusk a văzut meciul din 1986. Suntem țară est-europeană și toate țările din blocul estic au ținut cu Steaua, la acea finală. Era o chestiune regională. Nu prea poți să explici în cuvinte astfel de moment. Mă uitam împreună cu soția și cu fiica noastră, Julianne, de 10 ani. A trebuit să-i mai explic o dată. Am fost surprins, apoi au venit telefoanele de la prieteni, să mă întrebe dacă am văzut festivitatea.

Puteați fi și dumneavoastră la Ateneu…
Nu, n-aveam ce să caut eu acolo. Era un eveniment politic, de o importanță fantastică. Consider faptul că m-a nominalizat în discurs un lucru care mă flatează și mă face să fiu foarte mândru. Înseamnă că ceea ce am făcut în viață n-am făcut degeaba. N-am trecut degeaba prin viață, cum se spune.

„Dacă voi primi o invitație, o voi onora”

Vă gândiți să-i faceți un cadou, să vă întâlniți cu dânsul, mai ales că o să tot vină pe aici?
Nu pot să fac asemenea lucruri, din proprie inițiativă. Dacă voi primi o invitație, o voi onora, cu siguranță. Însă, nu voi face niciun fel de demers. Nu se cade. Nu sunt la nivelul dânsului.

Știți că a jucat fotbal? Poate îl chemați să vă tragă la poartă, să-i apărați un penalty…
Intrăm în circ, v-am zis. S-o lăsăm așa!

A evocat numele dumneavoastră, precum și cele ale Nadiei și Simonei Halep. Nu Hagi, nu Ilie Năstase. Cum vă explicați?
N-am idee. Singura explicație este dată de faptul că a jucat fotbal, după cum spuneți.

Nu v-ați intersectat cu echipe poloneze, în carieră.
Polonezii nu prea aveau echipe bune, nu ajungeau în fazele în care ajungeau formațiile românești.

Ce simpatii politice aveți? În trecut, i-ați făcut campanie lui Victor Ponta.
Nu i-am făcut campanie. Am crezut în Ponta că va face ceva pentru sportul românesc. N-am făcut politică decât cu Gigi Becali (n.r. – la PNG).



Vă reprezintă acțiunile premierului Dăncilă?
Nu mă puneți să vorbesc de politică, nu scoateți nimic de la mine. Nu mă interesează politica. Merg la vot, însă doar atât.

Cum sănătatea cum stați?
Binișor, mulțumesc. Mai punem o proteză la genunchi, ne mai doare un umăr, vârsta nu iartă pe nimeni. Dar, altele sunt importante. Dacă lumea își aduce aminte de mine după 33 de ani înseamnă că am făcut un lucru bun.

Fotbalist la Lechia Gdansk

Donald Tusk are trecut de fost fotbalist. S-a retras prematur, după ce, la vârsta de 16 ani, a suferit o accidentare. Juca atacant la juniorii de la Lechia Gdansk. A fost lider de galerie al echipei, iar „talentul” și l-a testat cu ocazia unor confruntări cu suporterii rivali. Era poreclit „Mesia” printre ultrași. A ocupat și funcția de vicepreședinte al fan clubului de la Lechia, la fondarea căruia contribuiese în 1973.

„Ne-a salvat cu un furtun de duș”

„Îi sunt recunoscător, ne-a salvat! După un meci la care fusesem, câtva persoane s-au separat de întregul grup. Am fost înconjurați de o bandă rivală înarmată cu bâte din lemn, burdușite de lame de ras. În acel moment, Donald a scos nu știu de unde un furtun metalic de duș. Și a început să-l fluture. Oricine se apropia de era lovit în cap. Ne-au lăsat să plecăm” – un amic din tinerețe al lui Tusk, pentru presa poloneză.

A 60-a aniversare l-a prins pe Tusk pe teren, la Sopot. Șeful Consiliului European și-a invitat prietenii și politicienii la fotbal.  Tusk a fost însoțit soția Małgorzata, fiica Kasia, fiul Michał și nepotul. A jucat și boxerul profesionist Dariusz Michalczewski. Tusk a primit un cadou tricoul lui Lechia Gdańsk, al cărui susținător este. Tricoul a fost inscripționat 27: 1, aluzie la votul pentru Tusk a pentru un al doilea mandat în cadrul Consiliului European, 27 de voturi pro, doar Polonia a fost împotrivă!




„Ca Gerd Muller ori Pippo Inzaghi”

„Era tehnic, luptător, rapid și inteligent. Foarte bătăios pe teren. De multe ori, simula, dar și protesta la deciziile arbitrilor! Dar nu înjură! Dacă nu marchează, și acum devine nervos. Stilul lui seamănă cu al lui Gerd Muller sau Filippo Inzaghi” – Thomas Wołek, jurnalist și comentator politic, care a jucat cu Tusk timp de mai mulți ani.

Tusk e pasionat și de schi.

A vândut pâine

Biografia polonezului Donald Tusk, 61 de ani, de pe portalul Consiliului European scoate la iveală detalii inedited. Tatăl său, care a murit pe când el avea doar 14 ani, a fost tâmplar, iar mama – secretară într-un spital. Polonezul a studiat Istoria la Facultatea din Gdansk și s-a implicat în mișcările ilegale împotriva comuniștilor. O vreme s-a ascuns, de teapa represaliilor. În 1980, a condus o societate studențească alipită de Mișcarea Solidaritatea. A fost jurnalist, dar și-a câștigat pâiinea în diverse feluri, inclusiv ca vânzător de pâine. În perioada 1984-1989, a activat ca alpinist utilitar.

Recordul lui „Duck”

Helmuth Duckadam, 60 de ani pe 1 aprilie 2019, este singurul portar român intrat în Cartea Recordurile, cu cele patru penalty-uri apărate pe 7 mai 1986, la Sevilla. „Știam că performanță Stelei din finală de la Sevilla contra Barcelonei va rămâne în memoria iubitorilor de fotbal. Dar, nu am visat vreodată, că la un eveniment de asemenea importanță pentru România, precum preluarea președinției Consiliului UE, să fie menționat numele meu. Sunt mândru că Președintele Consiliului European, dl. Donald Tusk, și-a adus aminte de cea mai mare performanță a fotbalului românesc”, a reacționat Helmuth Duckadam, pe Facebook.


Citește și:

Tolo: Tusk, Duckadam și cei care n-au cedat! Lecția de democrație a unei zile de mai 1986, când Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni

VIDEO | Donald Tusk, discurs superb în limba română, la Ateneu: „Românii să apere statul de drept și Constituția cu aceeași hotărâre cu care a apărat Duckadam cele patru penalty-uri”

Cum a învățat Donald Tusk limba română în două zile. Românul care a tradus discursul: „Am făcut o înregistrare audio”

Citește mai multe despre Donald Tusk și Helmuth Duckadam pe Libertatea.

Comentarii