«Mai daţi-mi calmante, că mor!»

Pentru mijlocaşul la deschidere George-Răzvan Borş (23 de ani), viaţa nu mai înseamnă plăcerea sportului de performanţă, ci suferinţă şi un sac de bani scoşi din buzunarul propriu. De la accidentarea teribilă la genunchiul stâng, clubul Steaua l-a aruncat ca pe o măsea stricată.

9 mai 2009, meciul Farul – Steaua. Numărul 24, în roşu şi albastru, se avântă spre un eseu decisiv, dar e placat chiar în dreptul buturilor. Genunchiul stâng rămâne o fracţiune de secundă prins ca într-o menghină, între adversar şi but. O clipă de ghinion şi 15 ani de mare performanţă se transformă într-un calvar. “Ligamentele colaterale, meniscul şi muşchiul, toate distruse. Piciorul se mai ţinea doar în piele. Am suportat două operaţii. Prima a durat patru ore şi jumătate. După ce a trecut efectul anesteziei, am plâns două zile încontinuu. Asistentele îmi dădeau calmante şi nu-şi mai făceau efectul. Eu le tot ceream, le spuneam «mai daţi-mi, că mor!»”.

A plâns două zile încontinuu

De atunci, au trecut mai bine de cinci luni şi durerea fizică s-a mai atenuat. Însă Borş suferă acum din altă pricină. “Clubul mi-a plătit doar 35% din costul operaţiei şi asigurarea, care a acoperit doar în mică măsură cheltuielile. Numai prima intervenţie m-a costat 10.000 de lei, iar până acum am dat enorm de mult pe recuperare. În tot acest interval, n-am primit nici salariul, de 2.500 de lei pe lună. Nu mai spun că n-am primit nici măcar un telefon cât am stat în spital! Ce făceam dacă familia n-avea posibilitatea să mă ajute?!”, se plânge rugbistul, care a adunat teancuri de facturi, după ce şi-a plătit inclusiv cârjele şi orteza pentru genunchi.

După toată păţania, oficialii stelişti au rămas impasibili. “Secundul Florică mi-a vorbit urât, mi-a spus că oricum nu sparg munţii la Steaua! Numai eu ştiu cât am suferit. Niciodată nu voi mai fi un om normal!”.

Vrea să-i dea în judecată

Ajuns la capătul răbdării, George Borş e hotărât să depună memoriu la club şi apoi la Federaţia Română de Rugby, următorul pas fiind acţionarea în justiţie a CSA Steaua. “Vreau să-i dau în judecată pe cale civilă”, spune hotărât bucureşteanul, sătul să tot fie dus cu vorba. “Mi-au promis încă din august anul trecut că mă angajează, să fiu şi eu, precum restul colegilor, cadru militar. Şi, nimic! Nu am nici un venit de câteva luni!”.

«Acuze nefondate»

Antrenorul principal al echipei Steaua, Marin Moţ, a declarat ieri: “Am asigurat cheltuielile pentru operaţie, în schimb, recuperarea a făcut-o la o clinică particulară. Astfel de cheltuieli nu i le putem deconta. Sunt acuze nefondate. Ştie ce eforturi se fac, când rugby-ul o ia la vale”, a susţinut Moţ, care a promis că rugbistul îşi va primi zilele acestea unul din salariile restante.

E şi vina organizatorilor meciului

Conform regulamentului, buturile, echivalentul porţilor din fotbal, ar trebui să fie căptuşite cu un burete de o grosime de circa 15 cm. La meciul de la Constanţa, dintre echipa locală, Farul, şi Steaua, în care Borş s-a accidentat, protecţia era una minimă. “Nu ştiu dacă o fi avut cinci centimetri. Nu trebuia să ajung în halul ăsta!”, susţine rugbistul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE