Mihaela Senocico, liderul lui «U» Cluj, face totul pentru Alexa, fiica ei de trei anişori care are o tumoare malignă abdominală: «Ne lăsăm în voia lui Dumnezeu»

Într-un interviu de suflet pentru Ziua de Cluj, căpitanul clujencelor, Mihaela Ani Senocico, a vorbit despre cea mai mare realizare pe plan personal, micuţa Alexa, care pe 14 noiembrie va împlini trei anişori. Coordonatoarea de joc a început handbalul la Şcoala Generală nr. 4 din Bistriţa, apoi a mers la liceul sportiv. Din 2001, a sosit la Cluj-Napoca. “Mulţi îmi spun Loloco, pentru că fetiţa mea, Alexa, se prezintă Ani Loloco Lilac”, povesteşte “Seno”. Revenită la Cluj în 2005, după o experienţă nefericită la Randers (Danemarca), “Seno”a răsplătit încrederea Universităţii cu sute de goluri şi cu un devotament vecin cu sacrificiul: în 2009, a jucat până în luna a patra de sarcină, fiindcă echipa era ameninţată cu retrogradarea. Nici măcar o veste groaznică primită în urmă cu un an şi jumătate n-a speriat- o: “Fetiţei mele, Alexa, i s-a descoperit o tumoare suprarenală malignă. Aşa a început chinul. A fost o minune că i s-a găsit tumoarea. Era în stadiul 3”. Nici ea, nici pitica n-au cedat. “A început lupta. Analize, medicamente, operaţie în octombrie 2011 la Spitalul Marie Curie, la doctorul Spătaru. Nu s-a putut face o rezecţie totală, s-a scos numai 80% din tumoare. A urmat un tratament de şase luni, apoi trei luni de pauză, iar trei luni cu medicamente. Acum nu ştim ce va fi, cu cancerul nu ştii niciodată. Ne lăsăm în voia lui Dumnezeu”.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Fetiţa venea deseori la sală

Alexa e lumina ochilor Mihaelei. “E un copil vesel. E curajoasă, nu e uşor să faci şedinţe de chimioterapie. Pe 14 noiembrie face 3 ani. Mi-e foarte greu de fiecare dată când plec în deplasare, iar ea e acasă. O aduceam şi la sală, acum nu mai vine, că plânge să intre lângă mine în teren. Eu şi soţul meu mai vrem un copil, să avem o familie împlinită, dar după ce nu voi mai juca handbal”.

Urmărește-ne pe Google News