Aparent, se cunosc foarte multe lucruri despre Mihai Eminescu și familia sa. Ba chiar, având în vedere numărul mare de studii şi specialişti în biografia şi creaţia marelui poet, s-ar putea avansa ipoteza că despre Eminescu nu mai este nimic de descoperit.
În realitate însă, sunt multe aspecte din viaţa poetului necunoscute sau interpretabile, iar asta o dovedește descoperirea făcută de un grup de cercetători de la Memorialul Ipoteşti şi de oameni de cultură din judeţul Botoşani.
Cercetătorii au găsit în satul sucevean Călineştii lui Cuparencu mormântul bunicului patern al lui Eminescu, un personaj puţin cunoscut, dar care poate schimba multe dintre stereotipurile ataşate poetului.
Specialiştii susțin că Eminescu nu a fost moldovean get-beget, aşa cum crede majoritatea românilor, ci, din contră, ar fi avut origini transilvănene, poloneze şi chiar ruseşti.
Prin bunicul patern, spun specialiştii, s-a constatat că Mihai Eminescu nu era nici pe departe moldovean get-beget, aşa cum este cunoscut publicului larg, ci era, cel mai probabil, pe jumătate transilvănean.
Bunicul său, Vasile Eminovici, se trăgea din Blaj şi a ajuns în Bucovina abia la începutul secolului al XIX-lea.
“Eminovicii veneau din Transilvania, din oraşul Blaj. Aceasta este ultima versiune şi cea mai argumentată. Iar dacă deschidem dicţionarele geografice din 1908, aflăm că acest sat, Călineştii lui Cuparencu, a fost populat cu locuitori din Transilvania. Şi astfel se confirmă şi cu această constatare din dicţionar că ar fi venit din Transilvania, de la Blaj, unde făcuse şi şcoala”, spune Ala Sainenco, cercetător şi director al Memorialului Eminescu de la Ipoteşti.
Mormântul este străjuit de o cruce de piatră, cu motive sculptate, dar şi o inscripţie în chirilică ce atestă clar că acolo se odihneşte “robul lui Dumnezeu, Vasile Eminovici”.
Inscripţia de pe cruce atestă, printre altele, şi meseria pe care a avut-o Vasile Eminovici, şi anume capelan, adică dascăl şi conducător al corului bisericesc. Specialiştii spun însă că Vasile Eminovici a fost şi învăţător în sat.
“Ultimul rând de pe cruce este interpretabil. Noi l-am înţeles ca şi capelu”, adaugă Ala Sainenco.
Mormântul a fost căutat prima dată în 1922, de către Vasile Gherasim, la Călinești. Bărbatul primise indicii că în cimitirul vechi ar fi trebuit să se afle crucea mormântului, însă el nu a găsit-o, drept pentru care a spus că mormântul lui Vasile Eminovici este necunoscut, mai notează cercetătorii.
Foto: Adevărul
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro