Acțiune comună USR și REPER. Europarlamentarii lui Drulă și Cioloș vor întâlniri cu premierul Olandei pe tema includerii României în Schengen

Cererea celor 8 europarlamentari români din grupul Renew Europe vine după moţiunea pe care parlamentarii olandezi au adoptat-o ​​pe 20 octombrie, la doar o zi după Rezoluţia Parlamentului European de susţinere a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

„Partidul politic pe care îl reprezentaţi şi Coaliţia pe care o conduceţi au o responsabilitate în faţa poporului olandez, dar în egală măsură în faţa românilor şi a restului cetăţenilor europeni. Ne oferim să facem tot ce ne stă în putere pentru o decizie pozitivă a guvernului olandez în vederea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”, se arată în cererea comună a eurodeputaţilor USR şi REPER trimisă către premierul olandez Mark Rutte.

„Citind Moţiunea dumneavoastră, suntem convinşi că un schimb de opinii mai direct asupra evoluţiilor din ţara noastră va răspunde întrebărilor dumneavoastră referitoare la implementarea legislaţiei UE şi a acquis-ului Schengen de către România. Aţi îndreptat aceste întrebări către guvernul dumneavoastră, dar considerăm că, în calitate de legiuitori, ne putem ajuta reciproc pentru a ne asigura că guvernele noastre ţin seama în mod corespunzător de toate perspectivele şi, prin urmare, iau deciziile corecte pentru poporul olandez, respectiv pentru poporul român”, scrie în scrisoarea comună USR şi REPER către Parlamentul din Olanda.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Scrisorile au fost semnate de Vlad Botoş – Şeful Delegaţiei USR – Renew Europe, Dragoş Tudorache – Şeful Delegaţiei REPER – Renew Europe, Ramona Strugariu – REPER – Renew Europe, Vlad Gheorghe – USR – Renew Europe, Alin Mituţa – REPER – Renew Europe, Nicolae Ştefanuţă – USR – Renew Europe, Dragos Pîslaru – REPER – Renew Europe, Dacian Cioloş – REPER – Renew Europe.

Acțiunea comună este o premieră, după ce Dacian Cioloș și mai mulți membri din vechiul PLUS au părăsit USR, partid condus acum de Cătălin Drulă, și au fondat partidul REPER, condus acum de copreședinții Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru.

Premierul olandez Mark Rutte și partidul său aparțin grupului european Renew, la fel ca USR și REPER.

Parlamentul Olandei: Să nu se ia „măsuri ireversibile” privind aderarea României

Demersul comun al europarlamentarilor USR și REPER vine în contextul în care Parlamentul European a votat pe 18 octombrie rezoluţia prin care se cere aderarea României la spaţiul Schengen cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă şi 43 abţineri. Potrivit documentului consultat de Libertatea, 15 eurodeputați olandezi au votat pentru aderarea României, patru olandezi au votat împotrivă, iar 6 europarlamentari olandezi, dintre care 5 aparținând partidului premierului Mark Rutte, s-au abținut de la vot.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Rezoluția Parlamentului European nu produce efecte concrete, dar are rolul de a da un semnal important. Extinderea spațiului Schengen necesită unanimitatea Consiliului Europei, iar votul decisiv va fi dat în decembrie.

Pe 20 octombrie, Parlamentul olandez a votat o rezoluţie în care se cere să nu se ia „măsuri ireversibile” legate de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. În document s-a făcut referire la „corupţia persistentă” şi la „problemele persistente legate de crima organizată”.

Pe 21 octombrie, europarlamentarul olandez Sophie in ‘t Veld a criticat decizia Parlamentului de la Haga de a se opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen: „Îmi este rușine că țara mea blochează accesul României la Schengen!”.

Ce va însemna pentru România intrarea în Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.

Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

În acest moment, România, Bulgaria, Croația și Cipru așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.

Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna:

• dispar controalele la frontiera statelor Schengen, prin urmare nu vor mai exista timpi de așteptare la graniță
• cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
• cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.

Dezavantajele intrării în Schengen:

• România ar putea deveni o țară de destinație pentru imigranți
• riscul creșterii criminalității și a traficului de persoane; mai precis, în România ar putea intra mai ușor infractori din spaţiul Schengen, dar și membri ai reţelelor interlope din România ar putea părăsi mai ușor țara noastră

Urmărește-ne pe Google News