Agenții lui Putin au comis peste 150 de acte de sabotaj în Europa de la declanșarea războiului la scară largă în Ucraina
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Serviciile secrete rusești au planificat și comis 151 de acte de sabotaj, subversiune și vandalism în Europa de la declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, pe 24 februarie 2022, se arată într-un raport publicat de Centrul Internațional pentru Combaterea Terorismului (ICCT), cu sediul în Olanda.
Agenții lui Vladimir Putin recrutează „material consumabil” pentru a planifica și executa acte de sabotaj, subversiune și vandalism în cadrul războiului hibrid dus în Europa, în principal împotriva țărilor care susțin cel mai activ Ucraina pentru a respinge agresiunea militară rusă.
Potrivit ICCT, cel puțin 151 de operațiuni de acest tip au fost comise de Rusia în state membre UE și NATO de la lansarea invaziei la scară largă din Ucraina. Raportul ICCT se referă la cazuri în care investigațiile au fost finalizate sau dovezile sunt foarte solide pentru a susține acuzația.
Totuși, „se poate presupune cu încredere că numărul real de incidente este mai mare, în special în cea mai recentă perioadă analizată”, scriu autorii raportului.
De exemplu, numai în 2025, agențiile germane de securitate au înregistrat 320 de tentative de sabotaj, inclusiv numeroase incursiuni cu drone neidentificate în apropierea aeroporturilor și bazelor militare. Numeroase incursiuni similare au fost observate în Belgia, Olanda, Norvegia, Danemarca și statele baltice. În toate aceste cazuri, „identificarea clară a autorilor rămâne o provocare”, notează The Moscow Times.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) monitorizează, de asemenea, incursiunile suspecte cu drone, încălcările spațiului aerian, bruierile de GPS, atacurile cibernetice, sabotajele asupra infrastructurii subacvatice, activităție de spionaj și alte acțiuni ostile în care se suspectează sau se confirmă implicarea Rusiei. În ultimul an, Europa a înregistrat peste 120 de astfel de incidente.
Săptămâna trecută, cetățeanul israelian Anatoli Privalov, rezident al orașului estonian Narva, a fost condamnat la șase ani și jumătate de închisoare pentru spionaj în favoarea Rusiei. În timp ce colabora cu FSB, acesta a fost implicat în planificarea unor acte de sabotaj și a facilitat totodată intrarea uno imigranți ilegali, potrivit unui comunicat emis de Parchetul din Estonia.
Taavi Narits, directorul adjunct al Serviciului Estonian de Securitate Internă, spune că agențiile secrete rusești exploatează persoane „indiferent de naționalitatea și cetățenia lor care trebuie să viziteze Rusia din diverse motive”. Aceștia sunt recrutați la graniță sau în interiorul Rusiei, apoi sunt „folosiți împotriva Estoniei și a Occidentului în ansamblu”.
Un atac terorist a avut loc în noiembrie 2025 asupra unei căi ferate din Polonia. Atacul a fost comis de trei cetățeni ucraineni recrutați de un serviciu secret din Rusia. Cu o lună mai devreme, patru bărbați originari din Daghestan au fost arestați în Franța pentru complot la asasinarea lui Vladimir Osecikin, fondatorul proiectului Gulagu.net, care expune crimele comise în închisorile din Rusia.
Tot în octombrie 2025, autoritățile poloneze și române au dejucat un complot rusesc de provoca explozii la serviciul ucrainean de curierat Nova Post. Doi ucraineni, coordonați de Rusia, voiau să arunce în aer un sediu NOVA POST din București.
Un act similar de sabotaj a fost comis în 2024, când colete care conțineau dispozitive incendiare au luat foc la depozite DHL din Germania, Polonia și Marea Britanie. Potrivit CIA, acestea ar fi putut fi o serie de teste înainte de trimiterea unor astfel de colete pe zboruri transatlantice către Statele Unite și Canada. În legătură cu acest complot, cel puțin 20 de persoane au fost acuzate pentru terorism și alte infracțiuni în Lituania și Polonia.
Potrivit ICCT, cele mai multe incidente au avut loc în Polonia. Franța s-a confruntat cu 20 de incidente, iar Lituania și Germania cu câte 15 fiecre, urmate de Regatul Unit cu 12 și Estonia cu 11.
„Această distribuție indică în mod clar că sprijinul pentru Ucraina este principalul factor care determină alegerea țintelor. Unii dintre cei mai activi susținători ai Ucrainei - Polonia, Franța, Germania și Regatul Unit - reprezintă mai mult de jumătate din toate cazurile identificate”, se arată în raportul publicat de ICCT.
