MENIU CAUTĂ

ALBIREA CORUPȚIEI. În procesul lui Sorin Oprescu, o expertiză a durat un an, iar avocaţii au cerut recuzarea judecătoarei, ceea ce ar însemna reluarea procesului de la zero!

Adriana Oprea
  • Miercuri fusese anunțat ultimul termen al procesului în care Sorin Oprescu, fostul primar al Capitalei, este judecat, alături de alţi 8 inculpaţi, pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracțional organizat.
  • Judecătoarea Iosefina Pârvu a spus în timpul ședinței că tergiversarea a adus dosarul în atenția Inspecției Judiciare.
  • Potrivit procurorilor DNA, Sorin Oprescu făcea parte dintr-un grup infracțional organizat, care obliga operatorii economici ce doreau să primească anumite contracte din bani publici să remită o parte din profitul realizat drept șpagă.
  • În septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit 25.000 de euro de la un subaltern, director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupţie.

 

de Adriana Oprea
După 3 ani şi jumătate de cercetare judecătorească, miercuri ar fi trebuit ca avocaţii să depună concluzii, iar inculpaţii să-şi pledeze cauza, în ultimul lor cuvânt.

Dar unul dintre inculpaţi lipseşte. Mircea Constantinescu, fost director economic la Primăria Capitalei, ”e grav bolnav câteva zile”, anunță avocatul său, solicitând un nou termen.

”Nu vă ascund că acest dosar e sub lupa Inspecţiei Judiciare”

Judecătoarea Iosefina Pârvu spune că cererea ”e de bun-simţ şi în principiu admisibilă”, dar o respinge. ”Pentru că dosarul a avut un circuit care a ajuns la 3 ani şi 5 luni. S-a încheiat cercetarea judecătorească”. Avocaţii încep să vocifereze.

”Nu vă ascund”, le mărturiseşte judecătoarea, de la înălţimea mesei prezidiului, ”că acest dosar e sub lupa Inspecţiei Judiciare. Cred că subsemnata… Dosarul a fost solicitat de Inspecţia Judiciară. Probabil că le este greu unora să înțeleagă de ce durează o expertiză un an. Din perspectiva cauzei, cred că trebuie finalizat dosarul”, repetă magistratul.

Apărarea cere eliminarea probelor obținute cu ajutorul SRI

Avocatul inculpatului Constantinescu cere atunci să se constate nulitatea absolută a probelor din dosar care au fost obţinute cu sprijinul Serviciului Român de Informații.

Solicitase acelaşi lucru şi la termenul din 27 martie. ”Nu m-am pronunţat, pentru că am apreciat că la cuvântul asupra fondului cauzei ar mai putea exista argumente pe care să le iau în calcul”, explică judecătoarea Pârvu. ”Ne vom pronunţa odată cu fondul. Judecarea cauzei necesită un timp pentru analiză şi studiu”.

Avocatul insistă. ”Voi fi mai explicit, ca să înţelegeţi şi dumneavoastră”, îi spune el judecătoarei. ”Solicităm excluderea convorbirii telefonice din 12 august 2015 (n.r. – în decembrie ceruse şi-i fusese respinsă cererea de excludere a probei privind înregistrarea ambientală din 12 august 2015), procesele-verbale cu rezultatele supravegherii tehnice şi îndepărtarea fizică din dosar a suporţilor pe care sunt aceste înregistrări”, spune avocatul.

DNA: ”Vreţi să înlăturaţi din dosar, adică să distrugeţi probele?”

E trecut de amiază, iar în sala de judecată sunt doar avocații și inculpații din acest dosar. Sorin Oprescu stă pe bancă și ascultă disputa dintre avocat și judecătoare. Pare spectator la propriul proces.

”Iar vorbiți peste mine! Există acest obicei… Eu nu vă întrerup”, îi reproșează judecătoarea avocatului. Acesta insistă ca magistratul să se pronunțe acum pe cererea de excludere a probelor.

”Faceţi recuzarea sau nu?”, îl întreabă, direct, judecătoarea. ”Facem”, o asigură avocatul.

”Vreţi să înlăturaţi din dosar, adică să distrugeţi probele?”, intervine în dialog procuroarea de şedinţă a DNA, care se joacă în mână cu un elastic galben, antistres.

”Excesul dumneavoastră, de a imputa judecătorului abuzul…”, continuă magistratul dialogul cu avocatul. ”Faceţi cerere de recuzare, pentru că, pe fond, nu pot să distrug DVD-urile! Ele nici nu sunt la dosarul cauzei, sunt acolo unde stau toate probele, domnule avocat: în camera de corpuri delicte”.

”Nu am zis distrugere”, se apără avocatul, ”am spus excludere fizică”.

Ceilalţi apărători ai inculpaţilor sar şi ei în susţinerea ideii. ”Vreau să vă pronunţaţi asupra acestei cereri acum, prin încheiere”, spune o avocată.

”Eu? Să fiu primul judecător care s-o fac?!”, se miră judecătoarea. ”Cum să mă pronunţ prin încheiere, când n-am apucat să citesc toată decizia CCR? Am zilnic termene peste termene, ăsta e ritmul unui judecător într-o astfel de instanţă!”.

Judecătorul: ”Nu-pot-să-mă-pro-nunţ!”

Decizia pe care încă o lecturează judecătoarea este nr. 26/2019, cea prin care CCR a stabilit că „administrarea probelor de către alte organe decât cele judiciare încalcă competenţa materială a organelor de urmărire penală, ceea ce atrage nulitatea absolută a actelor prin care s-a administrat aceasta”.

”Ştiu că vă cerem un lucru aproape imposibil, dar…”, insistă avocata. ”Nu-pot-să-mă-pro-nunţ!”, anunţă magistratul, pe un ton categoric.

”Este necesară înlăturarea efectivă a actelor derivate din aceste probe!”, intervine al treilea avocat. ”Ca să pot să dau o decizie legală, trebuie să citesc. Şi eu n-am apucat să citesc. Decizia 26 a CCR a fost publicată în Monitorul Oficial acum două săptămâni. Şi, din ce am apucat să citesc, sunt texte care se bat cap în cap”.

Dacă solicitarea de recuzare e admisă, procesul se reia de le zero

Vociferările avocaţilor continuă, dar judecătoarea se ridică de pe scaun şi se îndreaptă spre ieşirea din sală. ”Mă duc să semnez cererea de recuzare”, anunţă ea. ”Fac cererea şi în scris!”,  strigă avocatul. ”Asta urmăriţi, acordarea unui nou termen”, îi răspunde magistratul.

Mai bine de o oră, avocaţii şi inculpaţii au aşteptat miercuri pe holul Tribunalului București ca un complet de judecată să soluţioneze cererea de recuzare. Într-un final, grefierul a anunţat că soluţia va fi comunicată pe portalul instanţelor.

Dacă solicitarea de recuzare va fi admisă, dosarul va fi repartizat unui alt judecător, iar procesul se reia de la zero.

Fostul primar al Bucureștiului, prins cu 25.000 de euro din corupție

Judecata a început în noiembrie 2015. Potrivit procurorilor DNA, Sorin Oprescu făcea parte, alături de ceilalți inculpați, dintr-un grup infracțional organizat care, în perioada 2013-2015, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti următorul sistem: operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din bani publici trebuiau să remită o parte din profitul realizat.

În septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit 25.000 de euro de la un subaltern, director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupţie.

În 2016, cinci dintre inculpaţi şi-au recunoscut vinovăţia şi au cerut să fie judecaţi prin procedură simplificată.

Foto: Hepta


Citește și:

EXCLUSIV | Tezaurul lui Vâlcov, trădat de un pașaport expirat! Cum arată banii pe care procurorii i-au găsit „creierului Guvernului Dăncilă”, când a fost condamnat la 8 ani de închisoare

Contabilitatea mafiei: cum își trăgea Vlad Cosma din „Sfânta treime” a profitului companiilor care primeau lucrări de la Consiliul Județean condus de tatăl său!

Au inventat kilometrul de 800 de metri la asfaltări, ca să poată să dea șpagă pentru PSD și pentru familia Cosma! Ce declarații își retrag infractorii condamnați pentru corupție și martorii în fața secției de procurori conduse de Adina Florea

VIDEO/ „Adriana Nedelea LA FIX”. Nedelea: „Publicul nu știe, dar, în aceste zile, inculpații și denunțătorii din dosare de corupție își retrag mărturiile și riscăm albirea corupției. Noi vă prezentăm probele contabile ale corupției!”

Citește mai multe despre Sorin Oprescu, Corupție și proces pe Libertatea.

Comentarii