Ce urmează după victoria lui Macron. Franța se pregătește de alegerile legislative din iunie

Deși a câștigat peste 66% din voturi în turul secund și cele mai multe sufragii în primul tur, Macron nu are susținerea unui partid politic, prin urmare o victorie la parlamentare va fi extrem de dificilă.

Încă de duminică seara, un purtător de cuvânt al mișcării En March! a anunțat că susținătorii lui Macron se vor reuni eticheta “La République en marche” (Republica în mers) pentru alegerile legislative din 11 și 18 iunie.

În cazul obținerii unei majorități în Adunarea Națională, la alegerile legislative, președintele va putea să-și impună măsurile promise, își va numi singur premierul pentru următorii ani și se va putea baza pe guvern.

În caz contrar va fi obligat să coabiteze. Acest lucru s-a întâmplat deja de trei ori de la instituirea Republicii a V-a (1986-1988, 1993-1995, 1997-2002). În toate cele trei cazuri, preşedintele a numit un premier din acelaşi partid ca şi majoritatea din Adunarea Naţională. Consituția franceză îi permite președintelui să își numească singur premierul, fără să aibă nevoie de Adunarea Națională, dar forumul legislativ poate demite Guvernul foarte ușor printr-o moțiune de cenzură și se crează o paralizie instituțională.

Situația este cu atât mai neargă pentru Macron cu cât un procent important din voturile primite în turul doi al alegerilor au fost ”voturi gri”. Francezii care l-au votat pe Macron președinte, considerându-l ”răul cel mai mic”, dar care nu vor vota cu el la legislative și își vor da voturile marilor partide la scrutinul din  iunie.

Primele sondaje pentru legislative

Sondajele publicate de presa franceză, a doua zi după alegerile prezidențiale arată că mișcarea ‘En Marche!’, creată de Macron în aprilie 2016, ar putea obține între 24% și 26% din voturi pe 11 iunie, ceea ce înseamnă că ar putea obține între 249 și 286 de locuri în Adunarea națională. Sondajele arată că formațiunea de dreapta ‘Republicanii’ este cotată cu 22% din intențiile de vot, adică între 200 și 210 locuri. Frontul Național al contracandidatei lui Macron, Marine Le Pen, ar obține în jur de 21-22% din voturi, stânga radicală 13-15%, iar Partidul Socialist care ar obține numai 8-9% din voturi.

Analiștii politici consideră totuși că anomalia acestor alegeri constă în faptul că deși Macron a fost un candidat independent și a ”îngenuncheat” practic partidele istorice franceze, el este considerat un continuator al actualei politici, deși a promis schimbări majore pe piața muncii și a taxelor.

Citeşte şi:

• Ce înseamnă pentru români victoria lui Macron. Măsurile pentru imigranți
• EXCLUSIV/ Analiști români: „Victoria lui Macron este o dejucare a planurilor Rusiei de dezmebrare a UE”
• Etapele tranziției. Când își va prelua mandatul Emmanuel Macron, noul președinte al Franței
• VIDEO/ Primul discurs al lui Emmanuel Macron după ce a fost ales președintele Franței

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE