Alegerile pentru noul primar al Bucureștiului provoacă disensiuni în coaliție. Drulă versus Ciucu, marea dilemă a liberalilor

Ce spune legea

În mod normal, dacă toate prevederile legislative ar fi fost respectate, alegerile pentru Primăria Municipiului București ar fi trebuit să aibă loc undeva în a doua jumătate a lunii august. Practic, coaliția nu a decis nici până în acest moment când să fie alegerile parțiale, care acum nu ar fi doar pentru Primăria Capitalei, ci pentru șefia CJ Buzău, unde locul de președinte a fost lăsat vacant după plecarea lui Lucian Romașcanu la Curtea de Conturi a UE.

Din informațiile Libertatea, USR și o parte a PNL, adică aripa Bolojan, ar vrea să fie alegerile pentru Primăria Capitalei în luna noiembrie. Între conducerea USR și Ilie Bolojan chiar sunt purtate discuții pentru un candidat comun, potrivit surselor Libertatea. Iar până acum, favorit pare să fie Cătălin Drulă (USR), aflat într-o campanie intensă de descoperire a problemelor Capitalei, care a mers și la Palatul Cotroceni să-și facă poză cu Nicușor Dan, o aluzie subtilă că ar avea girul acestuia pentru a-i fi succesor. Nicușor Dan a și recunoscut că Drulă ar fi bun de primar.

Problema e că în PNL nu există o părere clară de susținere a unui candidat comun din USR. De exemplu, Sebastian Burduja, încă președinte al PNL București, a atras atenția că discuțiile ar trebui să fie mai întâi interne, apoi în coaliție. Iar semnalarea situației, după cum singur a subliniat, a făcut-o din postura unuia care „a mai văzut și trăit acest film”. La precedentele locale, Sebastian Burduja a fost pus în situația de a candida din partea PNL, după ce negocierile pentru candidatul comun PNL-PSD au eșuat.

În PNL există și un curent de susținere a lui Ciprian Ciucu pentru Capitală, dar nu doar din partea partidului, ci și a PNL și USR. Însă și Ciucu, la rândul său, nu e simpatizat de unii lideri PNL din București și Ilfov, potrivit surselor Libertatea. Așadar, situația e complicată.

De partea cealaltă, pentru moment, PSD nu a acceptat „oferta” de alegeri în noiembrie, susțin surse social-democrate pentru Libertatea. Acestea punctează că 2026 ar fi o dată mai bună, ca să nu fie două rânduri de parțiale anul acesta, mai ales că peste tot se invocă strângerea curelei. Mai mult, PSD încă nu și-a pregătit candidat. La prima vedere, o listă restrânsă este dată exact de primarii de sector pe care îi are – Rareș Hopincă, Robert Negoiță și Daniel Băluță. Băluță a și spus că vrea să candideze, dar în 2028. Din informațiile Libertatea, o forțare a candidaturii înainte de 2028 ar fi avut loc dacă prelua șefia interimară, iar în negocierile cu PNL solicita sprijin liberal pentru Primăria Generală. N-a fost să fie.

Cert e că în momentul ajungerii la un compromis, Guvernul trebuie să dea hotărârea de Guvern pentru alegerile parțiale cu cel puțin 75 de zile până la data scrutinului. Libertatea a întrebat și AEP dacă a informat Guvernul că trebuie să organizeze alegeri parțiale, însă instituția, rămasă fără șef, nu a răspuns până la data publicării acestui material.

Calculele politice: fără noi poli de putere

Dincolo de problema calendarului și a candidaților, situația de la București poate da bătăi de cap și șefilor PSD și PNL. Pentru PSD, care încă nu a stabilit data congresului, în cazul în care candidatul desemnat ar fi ales ca primar al Bucureștiului, ar însemna apariția unui nou pol de putere, dincolo de Sorin Grindeanu, care e și președinte al Camerei Deputaților.

Și în cazul PNL situația e asemănătoare. Ilie Bolojan e președinte, dar deja resimte o parte din opoziția internă. Însă intrarea în luptă a cuiva din PNL și un eventual succes sau scor bun la parțiale ar însemna o altă problemă pentru premier. De aceea, soluția unui candidat din afara partidului e dezirabilă. Practic, este rețeta patentată de acum un an de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, doi politicieni care s-au asigurat că nu vor avea noi lideri care să le conteste poziția internă.

Amânarea alegerilor parțiale pentru mai mulți ani a fost o practică prezentă în perioada guvernelor Ciucă și Ciolacu. În mai 2024, cu o lună înainte de alegerile locale, însă cu preluare a mandatelor doar din septembrie 2024, nu mai puțin de 89 de localități erau fără primar.

Fotografii: Hepta

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE