Aleksandar Vucic vrea să devieze râul Ibar și să lase Kosovo fără apă: „Ne maltratează mult poporul”

Liderul sârb a invocat tratamentele aplicate minorității sârbe din Kosovo drept motiv pentru această măsură, informează EFE citată de Agerpres.

„Ne maltratează mult poporul. Avem mai multe motive să schimbăm cursul râului Ibar. Să vedem ce vor face albanezii în acest caz”, a afirmat Vucic, citat de presa locală. Acesta a precizat că a invitat deja specialiști și companii de construcții pentru a evalua fezabilitatea proiectului.

Râul Ibar, cu izvor în Muntenegru, străbate Serbia înainte de a intra în Kosovo și a se reîntoarce pe teritoriul sârbesc. În Kosovo, apa acestuia este blocată de lacul artificial Ujmani (cunoscut ca Gazivode în sârbă n.r.), care joacă un rol vital în alimentarea cu apă, irigațiile agricole și producția de energie electrică.

Vucic a legat această amenințare de decizia autorităților kosovare de a demola, în iulie 2026, 17 clădiri deținute de sârbi pe malurile lacului Ujmani. Kosovo a justificat demolările prin faptul că proprietățile ar fi fost construite ilegal pe terenuri de importanță strategică pentru resursele de apă și energie.

Serbia, însă, consideră că acțiunea face parte dintr-o campanie de „uzurpare” a drepturilor minorității sârbe. Uniunea Europeană și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au cerut autorităților kosovare să înceteze aceste demolări, subliniind importanța respectării drepturilor de proprietate și a procedurilor legale. Cu toate acestea, lucrările au continuat.

În replică la declarațiile lui Vucic, ministrul interimar al mediului din Kosovo, Fitore Pacolli, a cerut comunității internaționale să intervină.

„Resursele de apă nu pot fi folosite ca instrument de amenințare, presiune sau destabilizare împotriva unui alt stat”, a afirmat Pacolli, calificând declarațiile liderului sârb drept „profund tulburătoare”.

Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, însă Belgradul nu recunoaște suveranitatea fostei sale provincii. Situația rămâne tensionată, iar disputele asupra resurselor naturale, precum și asupra drepturilor minorităților, continuă să alimenteze conflictul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE