Vucic explică refuzul semnării

Într-o declarație adresată presei, Vucic a subliniat că decizia sa de a nu semna documentul a fost motivată de conținutul acestuia. Sunt singurul care nu și-a pus semnătura pe acea declarație. Uitați-vă la textul acelei declarații. Vă va fi mai clar – nu trebuie să dau alte explicații, a spus liderul sârb, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor.

Refuzul de a semna vine pe fondul poziției constante a Serbiei privind sancțiunile împotriva Rusiei, pe care Vucic a reiterat-o: Toată lumea ne cunoaște poziția, iar eu le cunosc toate pozițiile”.

Tensiuni și aluzii în cadrul summitului

Vucic a menționat că, deși Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski au fost corecți în abordarea lor față de politica Serbiei, unii participanți au făcut aluzii critice, subliniind alinierea lor totală cu politica Uniunii Europene. Și fiecare repetă asta de vreo zece ori, dar ne-am obișnuit deja cu asta, nu este nimic nou, a comentat el.

Pe lângă participarea la summit, Vucic a avut întâlniri bilaterale cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele României Nicușor Dan și premierul Sloveniei. Totodată, liderul sârb a avut o scurtă discuție cu Ursula von der Leyen despre procesul de integrare europeană al Serbiei.

Într-o postare pe rețelele sociale, Vucic a mulțumit președintei Comisiei Europene pentru sprijinul acordat țării sale: I-am mulțumit pentru implicarea personală și pentru sprijinul pe care îl oferă Serbiei pe parcursul său european și mi-am exprimat încrederea că, printr-un dialog deschis și o abordare responsabilă, vom continua să avansăm cooperarea cu Uniunea Europeană.

Dialogul cu Zelenski

Vucic a subliniat că, în discuțiile cu Zelenski, cei doi lideri au convenit asupra necesității consolidării cooperării bilaterale, inclusiv în domeniile economiei și infrastructurii. Ați văzut că avem multe de învățat din modul în care (Ucraina) și-a dezvoltat căile ferate, a subliniat Vucic. De asemenea, liderul sârb l-a invitat pe Zelenski să viziteze Belgradul în viitorul apropiat.

Documentul adoptat de ceilalți participanți includea 21 de puncte, printre care condamnarea agresiunii ruse asupra Ucrainei, solicitarea retragerii necondiționate a trupelor ruse și sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, conform Blic, parte a grupului Ringier.

Semnatarii au reafirmat sprijinul pentru aderarea Ucrainei la NATO și au condamnat atacurile asupra infrastructurii civile, calificându-le drept crime de război. Declarația mai solicita întărirea sancțiunilor împotriva Federației Ruse și sprijinirea reconstrucției postbelice a Ucrainei.

Liderii prezenți au convenit ca următorul summit Europa de Sud-Est – Ucraina să fie organizat în Slovenia, în anul 2027. În ciuda refuzului Serbiei de a semna declarația, evenimentul a fost considerat un pas important în consolidarea cooperării regionale și europene.

Statele din Europa de Sud-Est și Ucraina și-au reafirmat solidaritatea și angajamentul pentru pace, securitate și stabilitate în regiune, în cadrul celui de-al cincilea summit Ucraina – Europa de Sud-Est, desfășurat la Kiev pe 15 iulie 2026, cu prilejul Zilei Statalității Ucrainei. Evenimentul a reunit lideri politici din regiune, alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și s-a încheiat cu adoptarea Declarației de la Kiev. Administrația Prezidențială a făcut publică Declarația de la Kiev adoptată după summitul Ucraina – Europa de Sud-Est.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, aflat miercuri la Kiev, a declarat că desecretizarea ajutorului oferit Ucrainei reprezintă o decizie cu implicaţii militare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.