Donald Trump schimbă strategia în războiul din Orient și așteaptă ca Iranul să intre în colaps economic
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele american Donald Trump a declarat că preferă să intensifice presiunile economice asupra Iranului, în loc să recurgă la o nouă intervenție militară, în contextul crizei prelungite din Strâmtoarea Ormuz, relatează CNBC.
Cuprins:
Într-un interviu acordat Axios, liderul de la Casa Albă a afirmat: „Negociem doar pe jumătate cu ei. Doar urmărim Iranul cu inflația sa uriașă și faptul că nu au bani”. Într-o postare pe Truth Social, Trump a publicat un grafic care arată deprecierea rialului iranian din 2025 până în prezent, însoțit de mesajele „Iranul nu are bani” și „moneda lor este un gunoi”.
Teheranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz
În replică, Iranul a reiterat că Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic prin care trece o parte semnificativă a comerțului global cu petrol, va fi redeschisă doar dacă Statele Unite vor respecta condițiile agreate în memorandumul de înțelegere semnat în iunie. Potrivit unui oficial iranian de rang înalt, citat de MS NOW, cerințele includ ridicarea blocadei navale americane, retragerea trupelor americane din regiune, eliberarea activelor iraniene blocate și plata unor despăgubiri către Iran.
Concomitent, Iranul poartă discuții cu Omanul pentru a stabili rute de tranzit prin strâmtoare. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că negocierile sunt în faza finală, dar a subliniat că acestea nu garantează redeschiderea căii navigabile. Oficialii din Oman au confirmat progresul discuțiilor, însă au cerut încetarea atacurilor asupra navelor din regiune pentru a permite o soluție diplomatică.
Presiune sporită din partea SUA
Între timp, forțele americane au crescut presiunea asupra Iranului, redirecționând săptămâna trecută alte 20 de nave comerciale departe de porturile iraniene aflate sub blocada navală. Comandamentul Central al SUA a anunțat că, până duminică, 55 de nave au fost redirecționate, comparativ cu 35 la începutul lunii august. De asemenea, două nave au fost scoase din funcțiune și altele două au fost interceptate pentru verificări.
Această escaladare subliniază distanța semnificativă dintre cele două părți în eforturile de soluționare a crizei care durează de peste cinci luni. Înainte de izbucnirea conflictului din februarie, Strâmtoarea Ormuz era un punct de tranzit pentru un sfert din comerțul maritim global cu petrol și 20% din gazul natural lichefiat.
Atacuri asupra transportului maritim
Situația tensionată din regiune continuă să afecteze transportul maritim. Emiratele Arabe Unite au raportat sâmbătă un atac iranian asupra unui petrolier aparținând companiei Abu Dhabi National Oil Co., în timp ce traversa Strâmtoarea Ormuz. În plus, rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au revendicat duminică un atac asupra unei rafinării de petrol din Arabia Saudită și a unor echipamente portuare din orașul al-Makha, situat la Marea Roșie.
Aceste tensiuni au dus la o scădere dramatică a traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, ajungând la doar opt traversări confirmate vinerea trecută, cu 33% mai puține față de ziua precedentă, potrivit datelor Kpler, o companie de monitorizare a transporturilor maritime.
Prețurile petrolului au reflectat rapid această instabilitate. Luni, cotațiile pentru țițeiul Brent au crescut cu 1,1%, ajungând la 84,45 de dolari pe baril, iar West Texas Intermediate a înregistrat o creștere de 1%, până la 78,98 de dolari pe baril.
Planurile Iranului ar putea complica și mai mult situația. Presa de stat iraniană a anunțat săptămâna trecută că parlamentul analizează un proiect care ar interzice accesul navelor americane și israeliene în strâmtoare și ar impune sancțiuni de 20% din valoarea mărfurilor de la bord pentru contravenienți. Proiectul cere, de asemenea, despăgubiri din partea țărilor considerate ostile înainte de a permite tranzitul.
În timp ce părțile implicate rămân departe de un consens, experții avertizează asupra riscurilor economice și politice. „Nu pare să existe un compromis prețios, ceea ce, în cele din urmă, face mai dificilă ajungerea la un acord sustenabil”, a declarat Warren Patterson, șeful strategiei pentru mărfuri la ING Bank. El a adăugat că „lucrurile ar putea merge din nou din rău în mai rău”.
