181 de localități din România au probleme cu alimentarea cu apă din cauza secetei: rezervele lacurilor au scăzut

Resursele de apă, sub presiunea secetei prelungite

La data de 9 august 2026, cele 39 de principale lacuri de acumulare monitorizate de Administrația Națională „Apele Române” și Hidroelectrica aveau un coeficient de umplere de 70,63%. Acest procent corespunde unui volum de 3,07 miliarde de metri cubi de apă, suficient momentan pentru a acoperi necesarul de apă brută al populației și industriei. Cu toate acestea, estimările pentru sfârșitul lunii august indică o scădere a gradului de umplere la 66%.

Seceta prelungită a atras deja măsuri restrictive. „Administrația Națională „Apele Române” aplică Planurile de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, acolo unde situația o impune”, au declarat reprezentanții instituției. În prezent, nouă sectoare ale râurilor interioare sunt în faza de atenționare-avertizare, două sunt în Treapta I de restricții, iar alte șapte în Treapta III, cea mai severă.

Localități afectate de lipsa apei

Seceta afectează alimentarea cu apă a 181 de localități dotate cu sisteme centralizate, unde furnizarea apei este asigurată cu dificultate, uneori intermitent. Cele mai afectate județe sunt Alba (45 de localități), Neamț (39), Bihor (30), Galați (11) și Maramureș (10).

În plus, alte 96 de localități fără sisteme centralizate de alimentare sau cu acces limitat la astfel de rețele resimt din plin efectele lipsei de precipitații. În Botoșani, de exemplu, 55 de localități se confruntă cu secarea fântânilor.

Probleme majore pe Dunăre

Situația este critică și pe fluviul Dunărea, unde 21 de localități riverane se află în faza de atenționare-avertizare, iar alte 35 de localități sunt în Treapta III de restricții. Restricțiile vizează diverse activități, precum alimentarea cu apă potabilă, irigațiile, piscicultura, zootehnia, industria și transporturile. Debitul fluviului la Baziaș era, la 10 august 2026, de doar 1.400 mc/s, cu mult sub media lunară de 3.900 mc/s.

La centrala nucleară de la Cernavodă, care își bazează funcționarea pe apa din Dunăre, s-au aplicat deja restricții de Treapta I. La stația hidrometrică Cernavodă, nivelul apei a atins -2,27 metri, iar diferența până la aplicarea Treptei a II-a de restricții este de doar 0,25 metri. Administrația Națională „Apele Române” continuă să monitorizeze activ situația, pentru a asigura alimentarea cu apă a populației.

Debite critice în secțiunile de monitorizare

Din cele 130 de puncte de monitorizare a secetei hidrologice, 48 au înregistrat debite sub nivelul minim necesar, ceea ce afectează alimentarea cu apă. Pe lista celor mai afectate sectoare ale Dunării se numără Oltenița, Chiciu, Vadu Oii, Gropeni, Brăila, Grindu, Isaccea, Hârșova, Cernavodă și Smârdan.

În prezent, Administrația Națională „Apele Române” colaborează cu autoritățile locale pentru implementarea măsurilor necesare în vederea asigurării apei pentru populație și industrie, în ciuda provocărilor aduse de seceta prelungită. „Este esențial să gestionăm eficient aceste resurse vitale în această perioadă dificilă”, au subliniat specialiștii instituției.

Patru barje au fost scufundate controlat în Dunăre în ultimele două zile, urmând să formeze două praguri artificiale menite să redirecționeze o parte din debit către brațul care alimentează cu apă centrala de la Cernavodă.

Guvernul s-a reunit luni, 10 august, într-o ședință extraordinară pentru a aloca încă 5,1 milioane de lei lucrărilor de redistribuire a debitului pe brațul Bala către Dunărea Veche. Măsura este necesară pentru a preveni riscul opririi unităților Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.

Amintim și că militarii au detonat luni, 3 august, stânca Pârjoaia pentru a se putea devia debitul Dunării pe braţul Dunării Vechi, ca să se alimenteze Centrala Nucleară de la Cernavodă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro