Alina Mungiu Pippidi, despre mortalitatea din pandemie: „Dacă o țară este și ortodoxă, și coruptă ajunge în topul morților, indiferent de gradul de educație”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-un editorial din România Curată, Alina Mungiu-Pippidi, profesoară de științe politice și președinta Societății Academice Române, susține că există o corelație între mortalitatea în exces din pandemie, religie și rata de vaccinare.
Cuprins:
Alina Mungiu Pippidi scrie, pe platforma romaniacurata.ro, că a identificat câțiva factori care explică parțial numărul de morți din pandemie, printre care religia, rata de vaccinare și corupția.
A ajuns la aceste concluzii pornind de la rezultatele unei cercetări The Economist, care arată că la nivel mondial, de la începutul pandemiei, s-au înregistrat 22 de milioane de morți. Adică de patru ori mai mult decât statisticile oficiale care spun că au murit de Covid-19 doar 5,5 milioane.
Studiul se referă așadar la decesele în exces, adică acelea care apar peste cele previzionate, prin comparație cu cifre din anii trecuți.
„Am făcut un model pe 91 de țări la care am găsit date suficiente (deci puține din Africa), și am explicat în total vreo 40% din morțile în exces (asta înseamnă că mai sunt alte cauze)”, scrie Mungiu Pippidi.
- Pe primul loc este religia ortodoxă, care este corelată cu un sfert din decese. „E cel mai puternic determinant și cel mai robust, chiar și când modelul statistic include controale pentru educație, cheltuiala pe cap de locuitor pentru sănătate, vaccinare. Asta înseamnă că șansele sunt mult mai mari să mori de COVID dacă trăiești într-o asemenea țară față de una protestantă sau islamică, pe eșantionul meu”, scrie autoarea pe romaniacurata.ro;
- Al doilea factor important e rata de vaccinare, care e corelată cu o cincime din morți, spune Alina Mungiu Pippidi. Însă rata de vaccinare este influențată și de credințele religioase, printre altele, a explicat pentru Libertatea Alina Mungiu Pippidi: „Există o corelație între rata de vaccinare și credință de 43%”;
- Un alt indicator e nivelul corupției, corelat cu 12% din morțile în exces;
- Cheltuiala pe sănătatea publică ar fi legată de 4% din morți;
- Educația superioară nu are un impact important asupra deceselor. „Gradul de înrolare în educație terțiară (fragment din indicele dezvoltării umane, deci câți oameni au facultate) nu e semnificativ”, scrie Pippidi.
Dacă o țară este și ortodoxă, și coruptă (că a fost comunistă), cum suntem noi, bulgarii, rușii, sârbii, macedonenii, ajunge în topul morților, indiferent de gradul de educație.Alina Mungiu Pippidi, pentru romaniacurata.ro:
„Nu pretind că am înțeles din acest studiu sumar de ce țările ortodoxe sunt mai retrograde, deși ultimii 30 de ani, cu mai multe biserici decât spitale construite, ofereau deja multe semne de întrebare. Dar că sunt așa e acum dovedit, și că nu e din cauza anilor formali de educație, ci a mentalității, a rezultatelor subtanțiale ale educației, e dovedit de asemenea”, mai scrie autoarea.
„În România, în pandemie au murit mai mulți oameni decât în războiul din Ucraina de Est”
Alina Mungiu Pippidi a comentat pentru Libertatea rezultatele analizei sale, subliniind importanța mortalității în exces, subiect care nu este suficient dezbătut pe scena publică românească.
Profesorul de științe politice atrage atenția asupra faptului că România conduce topul statelor cu decese în exces, iar autoritățile nu iau măsuri pentru a reduce fatalitățile.
„Cred că important e ca românii să înțeleagă ce sunt morțile în exces: sunt morți care n-ar fi trebuit să se întâmple, pe estimările statistice vizavi de mortalitatea pe care o ai în general. Iar la România e șocant că cifra morților în exces este dublă: la noi au murit, oficial, peste 56.000 de oameni de COVID, dar, neoficial, cifra e în jur de 112.000! Este enorm!”, explică ea pentru Libertatea.
Lumea poate că nu realizează, dar în războiul din estul Ucrainei, un conflict armat care durează din 2014, au murit 15.000 de oameni în total. La noi, în doi ani, au murit 120.000 de oameni care n-ar fi trebuit să moară.Alina Mungiu-Pippidi:
Aceasta dă și exemplul unor state în care mortalitatea în exces este negativă, adică au murit mai puțini oameni decât prognozau statisticile. „În fruntea topului planetar sunt Norvegia și Noua Zeelandă, care ,deși au avut și ei, ca noi toți, COVID-19, în aceste țări au murit mai puțini oameni decât era prognozat. Ei au o mortalitate în exces în minus. Am văzut un raport din Noua Zeelandă care explică faptul că din cauza precauțiilor luate pentru COVID au murit mai puțini oameni de gripă decât mor în fiecare iarnă”, detaliază Alina Mungiu.
Nu contează religia, ci modul cum e practicată
Alina Mungiu Pippidi explică faptul că datele pe care le-a introdus în analiza sa au fost informații publice, oferite de instituții precum Banca Mondială. Pe lângă rezultatele publicate pe România Curată, specialista în științe politice elaborează pentru Libertatea și alte date pe care le-a descoperit.
Întrebată de ponderea religiei în mortalitatea în exces, Alina Mungiu Pippidi spune că în aproape toate țările acest factor este semnificativ.
„Corelația directă dintre ortodoxie și morțile în exces e de 51%. Corelația fiind semnificativă înseamnă că țările ortodoxe au mai multe morți în exces. Dar și islamiștii au morți în exces în mod semnificativ, însă mai puțin. Sigur că sunt și țări catolice care sunt în top - Polonia, Mexic. Sunt țări tradiționaliste, în care se combină superstițiile, educația scăzută etc. Nu e vorba de religia pe care o are cineva în general, ci de felul în care e practicată, de reflecția asupra mentalității”, comentează Alina Mungiu Pippidi. În analiza de pe romaniacurata.ro, Alina Mungiu Pippidi spune că a reușit să explice 40% din cauzele care au legătură cu mortalitatea în exces. Există însă și cauze mai greu de cuantificat, explică ea pentru Libertatea. „Cred că există o legătură și cu populiștii de la conducerea unor țări: se pare că există multe morți în exces în statele cu regimuri populiste, cum sunt Mexic sau Brazilia. Numai că nu există o variabilă numită «populism»”, spune profesorul.
Foto: Agerpres
