Am fost cersetor pentru o zi

O pereche de pantaloni mai vechi, pe care i-am mai rupt nitel, doua fesuri puse unul peste celalalt, geaca uitata prin debara, pe care o mai imbrac cand mai repar cate ceva la masina. Aceasta a fost tinuta “de lucru” aleasa pentru ziua in care am fost cersetor. Am dat rusinea la o parte si am testat reactia oamenilor in fata celor care stau cu mana intinsa, la colt de strada. Rezultatul: intr-o ora de cersit am strans de trei ori mai mult decat castiga in acelasi timp un muncitor cu salariul minim pe economie.

Inarmat cu un carton pe care era inscriptionata celebra fraza “Suntem sapte frati acasa”, am ales pentru inceput Piata Romana. Am ajuns aici putin dupa ora 10.00 si mi-am cautat o pozitie cat mai vizibila. M-am asezat pe trotuar, rezemat de una dintre coloane. Dupa 10 minute, in care putini trecatori se oboseau macar sa citeasca ce am scris pe carton, fara vreun gand  sa-mi dea macar un ban, amortisem. Simteam raceala betonului pana-n maduva oaselor. Deja ma plictisisem, asa ca imi fac curaj si cand trece cineva pe langa mine, spun incet, tanguitor: “Dati-mi si mie un leu ca mor de foame”. Spre surprinderea mea, un tanar, probabil student, imi arunca un leu.

Trec alte minute in care nu primesc nici un ban. Inghet pe trotuar si ma gandesc ca poate meseria asta de cersetor nu e asa usoara. Sau poate nu inspir eu destula mila. Am inceput ma agit, flutur mana intinsa, pentru veridicitate.

Strategie buna, am mai castigat cativa banuti. Intre timp, traficul s-a mai aglomerat, iar privirile taioase ma brazdau non-stop. Unii chiar si-au facut curaj si mi-au strigat: “La munca, milogule! Nu sta cu mana-ntinsa la cersit!”. Dupa aproape 30 de minute de “experienta cu mana intinsa” stransesem inca vreo 3 lei.

Mi-am zis ca nu am ales bine locul si m-am mutat in Dorobanti, zona cafenelelor de fite, pe unde se perinda oamenii cu bani ai Capitalei. M-am asezat turceste aproape de intrarea intr-un local. Mirosea a cafea buna, iar pe geam vedeam cum oamenii sorbeau din cesti aburinde. Am rezistat eroic si a meritat.



Intr-o ora de cersit aici am capatat 10 lei fara sa misc un deget. “Saru mana, boierule. Sa te ajute Dumnezeu!”, i-am multumit unui domn care mi-a intins cinci lei.

„Mai bine ai incerca sa-ti cauti un loc de munca”

Cand credeam ca voi pleca numai cu atat de aici, un batran imbracat elegant a devenit curios de ce stau cu mana intinsa. Nesigur pe mine, i-am explicat ca viata e grea si ca am grija de fratii mei mici, pentru ca parintii sunt bolnavi. “Mai bine ai incerca sa-ti cauti un loc de munca”, m-a dojenit batranul, nu inainte de a-mi oferi cinci lei. Mi-am facut socoteala: stransesem 10 lei intr-o ora in Dorobanti si niste maruntis (3 lei) de la Romana. La un salariu de 550 de lei pe luna, cat e venitul minim, un muncitor castiga pe ora mai putin de 3 lei. Adica de trei ori mai putin decat obtinusem eu stand cu mana intinsa.

Un singur politist comunitar s-a luat de mine

In Piata Romana, dupa aproape o ora in care abia facusem doi lei, m-am trezit aproape luat pe sus. “Ce cauti, ba, aici? Da-i drumul din sectorul meu ca te iau la picioare”, m-a luat in primire un politist comunitar. M-am mutat cativa metri mai departe, dupa ce i-am explicat cine sunt, gandindu-ma ca e mai bine sa ma deconspir decat sa-si puna el vorbele in aplicare.

P.S. In drum spre redactie, i-am daruit unei batrane cersetoare banii stransi de mine. “Sa-ti dea Dumnezeu sanatate”, mi-a multumit ea. Sper sa nu fi fost vreo colega de breasla care sa fi avut aceeasi idee de articol…

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE