Nu toţi aliaţii sunt dispuși să aprobe candidatura lui Rutte la șefia Alianței, spune ambasadoarea SUA la NATO. Candidatura lui Iohannis „se discută”

„Obiectivul nostru este să avem totul pregătit pentru summitul de la Washington”, a afirmat Julianne Smith, înaintea reuniunii informale a miniştrilor de externe din statele NATO de la Praga. Ea a precizat că aliaţii nu au luat nicio decizie și „continuă să dezbată” asupra celor doi candidaţi la postul de secretar general al NATO, premierul olandez Mark Rutte şi preşedintele Klaus Iohannis.

„Aşa cum este bine cunoscut, Mark Rutte beneficiază de un sprijin puternic, dar nu toţi aliaţii sunt dispuşi să-i aprobe candidatura. Prin urmare, ne aşteaptă mai multe discuţii pe acest front”, a spus diplomata americană Julianne Smith, a cărei ţară susţine numirea lui Rutte.

Ambasadoarea americană a mai spus că summitul de la Washington, care va avea loc între 9 și 11 iulie, va fi momentul „ideal pentru anunţarea succesorului” lui Jens Stoltenberg la șefia NATO, „indiferent cine va fi în cele din urmă”.

Politico: Iohannis, presat să se retragă din cursa pentru șefia NATO

Miniştrii de externe din Alianţa Nord-Atlantică se reunesc joi, 30 mai, la Praga, pentru a prefața deciziile summitului NATO de la Washington din iulie, iar cele mai multe țări consideră că Iohannis trebuie să se retragă din cursa pentru funcţia supremă în alianţă, a susținut publicația Politico.

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

„Iohannis a ajuns la o înțelegere cu aliații cheie pentru a părăsi cursa NATO până la începutul lunii iunie, sau cu o lună înainte de marele summit NATO de la Washington”, au declarat doi oficiali europeni de rang înalt, sub protecția anonimatului, pentru sursa citată.

Potrivit Politico, o serie de oficiali şi diplomaţi europeni consideră că Iohannis joacă pe termen lung şi se foloseşte de candidatura sa la NATO pentru a obține o altă funcție de rang înalt, dar la UE. Vor fi puse la bătaie preşedinţia Comisiei Europene şi a Consiliului European, precum şi rolul de şef al diplomaţiei UE, cele 27 de ţări ale UE încercând să obţină portofoliile de comisar european pe care şi le doresc, a scris sursa citată.

Ungaria și Slovacia, indecise în privința noului șef NATO

După două luni de competiție, doar două țări sunt indecise în privința sprijinului acordat, este vorba despre Ungaria și Slovacia. Restul de 30 de ţări şi-au manifestat sprijinul pentru Mark Rutte.

Ungaria încă discută dacă să sprijine candidatura lui Rutte sau nu, a declarat miercuri, 29 mai, premierul ungar Viktor Orban. „Pe de o parte, el a spus că Ungaria ar trebui să părăsească Uniunea Europeană şi, pe de altă parte, că ar trebui să fim puşi în genunchi. Aceasta nu este cea mai bună modalitate de a ne câştiga sprijinul”, a spus el.

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

Premierul ungar a făcut astfel din nou referire la o declaraţie a lui Rutte legată de disputa între Bruxelles şi Budapesta asupra unei noi legi ungare ce interzice referirile la homosexualitate în şcoli. Cu această lege, Ungaria „nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană”, iar această ţară trebuie să fie „pusă în genunchi”, spunea Rutte în iunie 2021 la un summit european, ceea ce a stârnit nemulțumirea Budapestei.

Viziunea SUA despre șefia NATO

În februarie, președintele României a spus că ar fi inadmisibil ca, după alegerile europarlamentare din iunie, nicio poziție relevantă în UE să nu fie ocupată de o persoană din Europa de Est. O lună mai târziu, pe 12 martie, Klaus Iohannis a anunțat că intră în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, deținută acum de Jens Stoltenberg.

Înainte ca Iohannis să își manifeste public intenția, mai multe țări, precum Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania, s-au pronunțat public în favoarea nominalizării lui Rutte. Ulterior, SUA au confirmat și prin ambasadorul la NATO că îl susțin pe Rutte pentru șefia Alianței, nu pe „prietenul” Iohannis.

La jumătatea lunii aprilie, Klaus Iohannis a declarat că există discuţii „foarte intense”, care vor continua, dar „chestiunile NATO nu se discută în public”.

Recomandări

Ultimele zile ale Salinei Praid. „Cât o nucă era gaura din perete, apoi s-a tot mărit”. Cât de fezabilă este soluția evacuării apei | Reportaj

Șeful NATO are un mandat de patru ani, care poate fi prelungit și este numit prin consens obținut prin consultări diplomatice de către cele 32 de state membre. În acest moment, Jens Stoltenberg deține funcția de secretar general, până în octombrie.