Cum e ales șeful NATO și cine e principalul contracandidat al lui Iohannis. Mark Rutte are susținerea SUA, Franței, Germaniei și Marii Britanii

Experimentat, bine conectat, negociator și comunicator priceput. Sunt doar câteva dintre atributele pe care mai multe state membre NATO le-au folosit pentru a-l descrie pe premierul olandez demisionar Mark Rutte, care vrea să îi succeadă lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al celei mai mari alianțe militare din lume.

Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania s-au pronunțat public în favoarea nominalizării lui Rutte la șefia NATO, iar oficialii de la Washington l-au lăudat pe cel mai longeviv premier olandez ca fiind „excelent” pentru această funcție, în timp ce biroul cancelarului german Olaf Scholz a lăudat „experiența imensă, expertiza vastă în domeniul politicii de securitate și abilitățile sale diplomatice profunde”.

După ce a condus mai multe guverne olandeze de coaliție în ultimii 13 ani, Mark Rutte, 57 de ani, a acumulat o bogată experiență, este cunoscut pentru abilități diplomatice și contacte atât în Europa, cât și în întreaga lume, fiind perceput ca un politician abil, pragmatic, foarte conștient de importanța legăturilor transatlantice.

Premierul Rutte va părăsi scena politică olandeză după formarea unui nou guvern. Deși pornește favorit pentru funcția de secretar general al NATO, numirea lui Rutte nu este certă, fiindcă aproape o treime din cele 32 de state membre nu îl susține încă, iar Ungaria a transmis public că nu poate să sprijine candidatura lui.

Șeful NATO are un mandat de patru ani, care poate fi prelungit și este numit prin consens obținut prin consultări diplomatice. În acest moment, Jens Stoltenberg deține funcția de secretar general, până în octombrie.

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, 12 martie, că actualul context de securitate trebuie să ducă la o asumare mai mare a responsabilității României în structurile de conducere euroatlantice și că a decis să intre în competiţie pentru șefia NATO, funcție deținută până în octombrie de Jens Stoltenberg. Cu câteva ore mai înainte, șeful statului a spus că „nu intenţionez să îmi scurtez mandatul de preşedinte”, care expiră în decembrie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro