Ambasadorul României la Bruxelles, Andreea Păstârnac, acuzat de fostul consul român de la Tel Aviv că a protejat un sistem de corupție cu chitanțe false!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Consulul României de la Chișinău și ambasadorul de la Bruxelles au lăsat în urmă, în Israel, un scandal de fals niciodată elucidat.
Cuprins:
- “Numerele corespundeau pentru alte persoane”
- “Nu exista casier”
- Rețea de intermediari care cotiza la consulatul din Tel Aviv
- Mărturiile celor de care consulatul își bătea joc
- Sesizările lui Liviu Câmpanu au rămas fără răspuns
- Andreea Păstârnac, ținută în palme de PSD, pe vremea lui Liviu Dragnea
- Ce se întâmplă acum?
- Aneta Badiu, despre chitanțele prezentate: „Copiile xerox nu sunt considerate probe”
În mai 2014, un bărbat a intrat în consulatul României de la Tel Aviv, plasat într-un bloc din cartierul high tech Ramat Gan.
Consulul Liviu Câmpanu povestește că era singur la ghișeul consulatului. “Șefa mea, Aneta Badiu, era plecată”. “Domnul a venit să se intereseze de stadiul pașaportului și mi-a prezentat o chitanță ca să îl identific în sistem. Când am verificat, nu am găsit chitanța în registru!”.
“Numerele corespundeau pentru alte persoane”
A așteptat o vreme, a căutat și a mai descoperit trei chitanțe neînregistrate, dintre care a făcut publice două. “Când am căutat numerele de înregistrare de pe chitanțe, am descoperit în registru că numerele corespundeau pentru alte persoane. Puteau face ușor asta pentru că, atunci când trimiteau documentele în țară, acestea ajungeau unele la MAI, altele la Autoritatea pentru Cetățenie și aveau garanția că numerele de înregistrare nu o să fie niciodată confruntate”, povestește Câmpanu.
Un ziar românesc din Tel Aviv, Gazeta Românească, a intrat în posesia chitanțelor.
„Veți observa două perechi de chitanțe, ambele aparținând Ministerului de Externe, cu același număr. Mai exact, chitanța nr 0907375, o dată semnată de mine pe numele unei persoane și înregistrată în registru, și o altă chitanță purtând același număr 0907375, semnată de dra Badiu pe numele altei persoane și care nu se regăsește în nici un registru de acte consulare. Același lucru este valabil și pentru chitanța cu numărul 0907869. Ba mai mult, veți observa că pe cele două chitanțe semnate de dra Badiu există date diferite, deși dosarele au fost primite de dra consul de la petent în aceeași zi (luna februarie 2014)”, le-a explicat Liviu Câmpanu jurnaliștilor.
“Nu exista casier”
Fostul diplomat spune că, de la bun început, procedura de încasare a banilor i s-a părut rudimentară. “În primul rând, nu exista un casier, cei doi consuli erau cei care stăteau și la ghișeu”. Când el, când Aneta Badiu. În al doilea rând, le-a sugerat celor din ambasadă să introducă sistem de plată cu cardul.
Susține că i s-a spus că nici nu a ajuns bine și s-a trezit să schimbe sistemul, așa că a renunțat repede la impulsul de a face reformă. Liviu Câmpanu a dezvăluit că schema chitanțelor neînregistrate în sistem ar fi fost o picătură într-un ocean de nereguli.
“Din chitanțe false se făceau bani de buzunar, nu aceasta era principala sursă de venit”, spune el.
Rețea de intermediari care cotiza la consulatul din Tel Aviv
“Grosul banilor intrați în buzunar erau de la avocații care intermediau obținerea cetățeniei de către israelieni cu origini românești, care doreau pașaport. Când am ajuns la consulat, în 2013, am găsit o listă de avocați preferați”, spune Câmpanu.
Câmpanu susține că sistemul de obținere a oricăror acte de la consulat sau ambasadă era atât de greoi, încât oamenii așteptau și un an să obțină cetățenie. Așa au prosperat intermediarii, avocați cu precădere, care cereau un onorariu consistent și scurtau timpul de așteptare al solicitantului la jumătate.
Este de notorietate că Aneta Badiu îi consilia, le spunea ce să facă. Le trimitea clienți avocaților, iar avocații dădeau comision pentru asta. Ea le spunea: „Ți-am trimis zece clienți, tu ești muritor de foame fără mine, vreau și eu din câți bani ai câștigat”.Liviu Câmpanu:
Fostul consul susține că a discutat și el cu unii dintre avocații din rețea.
“Au venit avocați și la mine care au încercat să facă același lucru, sugerându-mi că dacă se poate cu doamna Badiu, cu dumneavoastră de ce nu se poate?”
Consulatul încasa cam un milion și jumătate - două milioane de dolari pe an. Aceștia erau banii oficiali. Jumătate din ei veneau de la oameni consiliați de avocați.
Mărturiile celor de care consulatul își bătea joc
Jurnalistul român din Israel Dragoș Nelersa este cel care a publicat la vremea respectivă o serie de articole cu neregulile de la consulatul din Tel Aviv.
“Ca să ajungi la consulat și să prinzi rând, era ceva infernal. Oamenii se duceau dimineața să aștepte, făceau liste, o nebunie. Drept pentru care foarte mulți apelau la avocați sau la alte persoane care erau precum ciupercile în jurul consulatului și care contra unor sume intrau acolo și rezolvau dosarele. Liviu Câmpanu mi-a spus că numai cine era în legătură cu acest consul-șef putea să rezolve dosarele, deci undeva se împărțeau niște bani”, spune ziaristul.
“Pentru mine a fost un proces lung și istovitor. Am avut proasta inspirație să refuz avocatul propus de Aneta Badiu. Din acel moment, parcă nici un act pe care îl aduceam nu era destul de bun pentru domnia sa”, a scris ziarului Gazeta Românească Shmuel F. din Kfar Sava.
Pe măsură ce mă prezentam la ghișeu, îmi mai cerea ceva și apoi alt act, până când, într-o zi, mi-a spus-o în față: erai mult mai câștigat dacă făceai documentele prin avocatul recomandat de mine.Shmuel F.:
Un alt aplicant pentru cetățenia română, Ludowic G., a declarat: “Eu, personal, am fost insultat de Aneta Badiu și am reclamat ambasadoarei Andreea Păstârnac, care m-a asigurat că va lua măsuri. Am depus un memoriu și la Ministerul Afacerilor Externe din România. Acum aflu că acea care m-a jignit este încă în funcție și chiar lăudată. O asemenea rușine nu credeam că mi se poate întâmpla. Unde sunt factorii de decizie?”.
Sesizările lui Liviu Câmpanu au rămas fără răspuns
Liviu Câmpanu a declarat pentru Libertatea că a sesizat problema mai departe, la ambasadorul de atunci al României în Israel, Andreea Păstârnac. Susține că a simțit imediat că este persecutat și înlăturat din sistem.
Când eu am informat-o pe doamna Păstârnac, s-a schimbat radical comportamentul dumneaei. Mi-au tăiat telefonul și m-au trimis în Gaza fără telefon, mi-am cumpărat eu o cartelă.Liviu Câmpanu:
Ministerul de Externe l-a retras pe Liviu Câmpanu de la consulatul din Tel Aviv, la scurt timp după ce a făcut dezvăluirile. A dat concurs pentru un post în altă țară și nu a primit nici un răspuns. A mers la DNA cu dovezile și i s-a spus că nu sunt suficiente.
În urma presiunilor, Ministerul de Externe a făcut un control la consulat și a spus că totul e în regulă. Aneta Badiu și-a încheiat mandatul, la cerere, la două săptămâni după control. Ambasadorul Andreea Păstârnac a fost menținută în funcție.
Apoi a devenit ministru pentru Românii de Pretutindeni în Guvernele Grindeanu și Tudose și consilier al premierului în Guvernarea Dăncilă. Acum este ambasador la Bruxelles, propusă de Guvernul Dăncilă și numită prin decret de președintele Klaus Iohannis.
Numele ei a fost implicat într-un scandal, când comunitatea românească din Israel a acuzat-o că nu s-a implicat în primirea și tratarea victimelor Colectiv.
Aneta Badiu apare drept consul al României la Chișinău.
Andreea Păstârnac, ținută în palme de PSD, pe vremea lui Liviu Dragnea
Deputatul USR Cristian Seidler a auzit povestea problemelor comunității românești din Israel și și-a amintit discuțiile avute cu unii dintre greii PSD.
“Am întrebat un social-democrat cu funcție: Cum de Păstârnac a ajuns din ambasador ministru? Mi-a spus: Dragnea a întâlnit-o în Israel și a plăcut-o”, a spus Cristian Seidler.
Ce se întâmplă acum?
Jurnalistul Dragoș Nelersa susține că problemele de la consulat au rămas, în parte măcar, până azi.
“Sistemul e electronic, se numește e-consulat. Să vedeți cât e de greu să obții un simplu rând la acel nenorocit de consulat. Nu mai spun că oamenii sunt bătrâni și să-i pui să-și ia rând prin e-consulat, niciodată. Copiii lor nu știu românește, nici ei nu pot să-i ajute, așa că toți acești oameni apelează la aceste firme-căpușă”, spune Dragoș Nelersa.
Aneta Badiu, despre chitanțele prezentate: „Copiile xerox nu sunt considerate probe”
Contactată pe mobil, Andreea Păstârnac nu a vrut să facă nici un comentariu cu privire la acuzația că a închis ochii la problemele legate de obținerea cetățeniei. Ne-a transmis că instrucțiunile de la Ministerul de Externe sunt clare - trebuie să îi trimitem un e-mail cu întreaga poveste.
În schimb, Aneta Badiu a răspuns întrebărilor adresate de Libertatea, chiar dacă spune ea, au tecut șase ani de atunci.
-Cum răspundeți acuzației că ați emis chitanțe pentru cererile de cetățenie fără să le înregistrați în Registru? Dacă nu erau înregistrate, ce se întâmplă cu banii percepuți de la persoanele care solicitau diferite acte?
-Corpul de control al Ministerului Afacerilor Externe a efectuat un control prin care s-a dovedit ca acuzațiile care mi-au fost aduse sunt nefondate. Fapt dovedit și de Înalta Curet de Casație și Justiție.
-Liviu Câmpanu prezintă două seturi de chitanțe, unele emise de dumnealui, altele emise de dumneavoastră. Chitanțele au același număr de înregistrare, deși sunt emise în zile diferite, pe numele unor persoane diferite. Cum explicați acest lucru?
-Documentele prezentate de dl Liviu Campanu sunt copii xerox, care nu concordă cu realitatea. În plus, copiile xerox nu sunt considerate probe.
-Cum răspundeți acuzației că la Consulatul din Tel Aviv există o listă cu avocați agreați care să rezolve cererile de cetățenie pentru cei care solicitau?
-La vremea respectivă exista o listă de avocați-notari vorbitori de limbă română și limbă ebraică. Acea listă a fost prelutată și pe durata desfășurării activității mele.
-Acuzația este că dumneavoastră le recomandați oamenilor ce avocați să își ia ca să rezolve mai repede, apoi primeați comision din onorariul acestora. Cum răspundeți?
-Tocmai pentru că exista o listă publică cu avocați-notari, nu aveam de ce să fac recomandări, mai ales că acea listă cuprindea 6-7 avocați-notari, un număr mic, raportat la numărul mare de solicitări.
-O altă acuzație este că le vorbeați foarte dur celor care veneau la consulat, în condițiile în care procedurile de obținere a cetățeniei erau greoaie și durau chiar și un an. Există un adevăr în aceste afirmații pe care le-am regăsit în mărturiile unor oameni, mărturii publicate în Gazeta Românească?
-În timpul cât am lucrat la Consulatul din Tel Aviv nu a existat nicio reclamație privind comportamentul meu față de petenți. În plus, limba pe care o foloseam în interacțiunea cu petenții veniți la Consulat era limba ebraică – pe care am studiat-o la Universitatea Tel Aviv.
