ANALIZĂ Scenariile pentru noul Guvern după suceala PSD în doar 16 ore

Neînțelegeri pentru trei ministere

Mesajul transmis de Marcel Ciolacu pe pagina de Facebook a venit ca un trăsnet, în condițiile în care negocierile pentru noul Guvern erau în toi, cu toate că existau unele tensiuni. Iar tensiunile erau mai ales în jurul a trei ministere: Dezvoltarea, Transporturile și Mediul. UDMR cerea imperativ Dezvoltarea și Mediul, din moment ce de voturile Uniunii depindea majoritatea parlamentară, în timp ce PSD nu dorea să renunțe la Transporturi, potrivit surselor Libertatea. În tot acest timp, PNL rămânea fără niciun mare portofoliu, fiind în pericol să rămână și fără Ministerul Energie (care urma să fie comasat cu cel al Economiei), susțin surse politice, pentru Libertatea.

În primul rând, decizia anunțată de Ciolacu nu a venit în urma unei consultări cu o largă majoritate a liderilor. Șefii din teritoriu au mandat conducerea restrânsă să negocieze în interesul partidului, iar exact această conducere restrânsă – Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Paul Stănescu și Mihai Tudose – a și parafat exitul de la guvernare.

De 16 ore a avut nevoie Marcel Ciolacu pentru a călca în picioare afirmația că PSD ține la stabilitatea țării. „Prioritatea momentului este ca România să fie o țară guvernată, stabilă și predictibilă, iar acest lucru cere maturitate și rigurozitate în realizarea tuturor etapelor până la instalarea noului Parlament și a unui nou Guvern”, sublinia comunicatul dat în numele comun al PSD, PNL, UDMR și Grupul minorităților.

Recomandări

Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul

Joi dimineață Ciolacu venea cu o altă interpretare. „PSD se retrage cu demnitate de la masa discuțiilor, dar nu fugim de responsabilitate. Vom vota în Parlament un guvern de dreapta! O facem pentru că această țară are nevoie urgent de un Guvern care să gestioneze problemele curente până la alegerile prezidențiale care vor urma. România nu trebuie să fie aruncată în aer de atitudini puerile și orgolii prostești”, a punctat premierul României și președintele PSD pe Facebook.

Variantele aflate pe masă

Prima variantă, cea fără PSD la butoane, este a unui Guvern în care premierul să fie dat de PNL. Potrivit surselor Libertatea USR nu are niciun gând să solicite să dea un premier, fiind cea mai mică formațiune din cele trei – PSD, PNL și USR. Un Guvern PNL-USR-UDMR-minorități va putea trece cu voturile PSD, însă va avea o majoritate fragilă.

În condițiile în care toate mandatele vor fi validate de Camera Deputaților și Senat, PNL-USR-UDMR-minorități vor avea 132 de voturi la Cameră, cu 34 sub numărul necesar pentru majoritatea care trebuie oricărei formule la Putere, ca să treacă legi organice. La Senat, unde pentru majoritate sunt necesare 68 de voturi, PNL-USR-UDMR-minorități ar avea doar 49 de voturi, deci 19 în minus.

Recomandări

„Filozofia” lui Călin Georgescu și marea răzbunare

Viitorul premier în acest scenariu, unde Ilie Bolojan e numele cel mai vehiculat, va sta de fiecare de dată cu mâna întinsă la voturile PSD, necesare pentru a trece o lege organică sau să ia o decizie majoră. De altfel, Bolojan a și spus că PNL e gata să încerce să dreagă situația. „Partidul Național Liberal vrea în continuare să contribuie la găsirea unei soluții. Țara se află deja într-o situație complicată, iar nereușita creării unei coaliții de guvernare îi va costa mult pe români. România are nevoie rapid de un nou guvern, care să creeze cu maximă responsabilitate un nou buget, să ia măsuri pentru creșterea economiei, să atragă în continuare fondurile europene. Repet, PNL e pregătit să-și asume răspunderea în tot acest efort”, a fost mesajul lansat public de Bolojan.

Al doilea scenariu aflat pe masă este cel în care este învestit un guvern format din tehnocrați sau „independenți”, deci oameni fără carnet de partid, care să fie asumați cu subiect și predicat de partide. Însă în eșalonul al doilea ar urma să fie secretari de stat și subsecretari de stat, precum și prefecți și subprefecți, din resursele umane de la partide. Așadar, controlul va fi tot la partide. Iar în acest scenariu, majoritatea ar putea fi una din PSD, PNL, UDMR și minorități.

Recomandări

Concluziile tragediei aviatice de la Letca Nouă. Cum au murit pilotul și tânăra de 28 de ani care primise zborul drept cadou de la iubit

Un al treilea scenariu, în care se vorbește de anticipate, este puțin fezabil. Conform Constituției, președintele României nu poate dizolva Parlamentul în ultimele șase luni de mandat. Însuși Iohannis e într-o situație interpretabilă și ar fi nevoie de lămuririle CCR în ce situație se află el după 21 decembrie, când teoretic mandatul de cinci ani expiră. Prin urmare, ar trebui organizate alegeri prezidențiale mai întâi, apoi noul președinte să fie cel care dizolvă Parlamentul, dar doar după ce în 60 de zile cad cel puțin două echipe guvernamentale la votul din legislativ.

Zilele numărate ale unui guvern de tranziție

În momentul de față, partidele politice, dar mai cu seamă PSD, fug de asumarea responsabilității pentru situația economico-financiară în care se află România. Statul se află în procedură de deficit excesiv și semnalele sunt din ce în ce mai proaste. PSD a avut în ultimul an și jumătate premierul, iar înainte ministrul de finanțe, în timp ce PNL l-a avut responsabil pe Marcel Boloș la finanțe.

Oricare premier ar veni, zilele sale sunt considerate numărate, până la venirea noului președinte. Următorul premier va trebui să vină cu un buget și cu decizii privind stăvilirea creșterii deficitului, dar mai ales să înceapă reforma aparatului bugetar, plus ajustările din instituții.

Mai mult, aproape că sunt inevitabile creșterile de taxe sau cel puțin taxa pe valoare adăugată, dată fiind situația actuală. Surse politice au precizat că PSD nu vrea să se asocieze cu „măsuri contra românilor”, ceea ce înseamnă ca va sta în plan secund, pentru ca aceste decizii să fie luate de alți actori politici sau tehnocrați.

Fotografii colaj: Inquam Photos

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.